Nu doar dulciurile și băuturile îndulcite pot influența nivelul zahărului din sânge. Unele produse consumate frecvent, considerate uneori alegeri sănătoase, pot aduce cantități importante de zaharuri sau carbohidrați rafinați. În timp, alimentația de zi cu zi poate avea un rol asupra valorii hemoglobinei glicozilate, cunoscută și sub denumirea de HbA1c.
Chiar și un suc pe a cărui etichetă scrie „100% suc de fructe” poate conține o cantitate concentrată de zaharuri naturale. Atunci când fructul este transformat în suc, o mare parte din fibrele alimentare se pierde, iar acestea au un rol important în încetinirea absorbției zaharurilor.
De aceea, consumul unui fruct întreg poate avea un impact diferit asupra glicemiei comparativ cu un pahar de suc obținut din același fruct.
Iaurtul simplu poate fi inclus într-o alimentație echilibrată, însă variantele cu fructe sau diverse arome pot conține zahăr adăugat. Același lucru este valabil pentru unele băuturi care par sănătoase, dar care pot avea un conținut ridicat de zaharuri.
Printre acestea se numără cafeaua îndulcită, anumite băuturi energizante și unele smoothie-uri ambalate. Diferența dintre un produs simplu și unul îndulcit poate fi importantă pentru persoanele care încearcă să-și mențină glicemia în limite normale.
Gustul dulce nu este singurul criteriu după care poate fi evaluat impactul unui aliment asupra glicemiei.
Pâinea albă, orezul alb, cartofii și numeroase produse de panificație conțin carbohidrați rafinați care, după digestie, pot duce la creșteri rapide ale nivelului zahărului din sânge. Astfel, reducerea dulciurilor nu este singura schimbare care poate conta pentru controlul glicemiei.
Stafidele, curmalele, smochinele și caisele uscate conțin vitamine, minerale și fibre, însă procesul de deshidratare elimină apa și concentrează zaharurile naturale.
În plus, este mult mai ușor să mănânci o cantitate mare de fructe uscate decât aceeași cantitate de fruct proaspăt. O porție aparent mică poate reprezenta, astfel, echivalentul mai multor porții de fruct.
Termeni precum „low-fat” sau „diet” pot crea impresia că un aliment este automat o alegere mai bună. Totuși, reducerea grăsimilor poate fi însoțită, în unele produse, de folosirea zahărului sau a amidonului rafinat pentru îmbunătățirea gustului și texturii.
De aceea, este important să fie verificate atât informațiile nutriționale, cât și lista ingredientelor, nu doar mesajele de pe partea frontală a ambalajului.
O valoare crescută a glicemiei îi poate determina pe unii oameni să elimine aproape complet carbohidrații. Totuși, o astfel de abordare nu este neapărat necesară.
Carbohidrații reprezintă o importantă sursă de energie pentru organism, iar o strategie mai sustenabilă este alcătuirea unor mese echilibrate. Contează tipul și cantitatea carbohidraților, dar și asocierea lor cu celelalte alimente consumate la aceeași masă.
Nu este nevoie ca alimentația să fie schimbată radical. Câteva înlocuiri și ajustări simple pot face diferența:
HbA1c, sau hemoglobina glicozilată, este un indicator utilizat pentru evaluarea nivelului mediu al glicemiei pe o perioadă mai lungă. Tocmai de aceea, nu este vorba despre efectul unui singur aliment consumat ocazional, ci despre obiceiurile alimentare repetate de-a lungul săptămânilor și lunilor.
Pentru persoanele care au glicemia crescută sau au primit recomandări medicale privind alimentația, schimbările ar trebui adaptate situației individuale și discutate cu medicul sau cu un specialist în nutriție.
FOTO: Shutterstock.