Grișul este un ingredient nelipsit din multe bucătării, fiind folosit pentru preparate dulci și sărate, de la budinci și halva până la diverse garnituri. Cu toate acestea, pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat apare adesea întrebarea dacă acest aliment poate face parte dintr-o dietă echilibrată fără a afecta controlul glicemiei.
Potrivit specialiștilor în endocrinologie, răspunsul este afirmativ, însă cu anumite condiții.
Experții explică faptul că grișul poate fi inclus în alimentația persoanelor cu diabet, însă cantitatea consumată este esențială. Fiind un produs bogat în carbohidrați și relativ concentrat din punct de vedere caloric, porțiile mari pot determina creșteri importante ale nivelului de zahăr din sânge. Din acest motiv, controlul porțiilor reprezintă una dintre cele mai importante reguli pentru cei care doresc să îl consume.
Citește și: Clătite cu griș! Ies mult mai pufoase decât cele clasice. Sunt și ușor de preparat!
Comparativ cu cerealele integrale, grișul este un produs rafinat și conține o cantitate redusă de fibre alimentare. Acest lucru înseamnă că este digerat mai repede, iar glucoza ajunge într-un timp mai scurt în sânge. În schimb, alimentele bogate în fibre încetinesc digestia și contribuie la o eliberare graduală a zahărului, ajutând la menținerea unor valori glicemice mai stabile.
Din acest motiv, consumul frecvent sau în cantități mari de griș poate favoriza variații importante ale glicemiei.
Grișul are un indice glicemic considerat moderat, situat în general între 54 și 66. Totuși, acest indicator nu oferă singur imaginea completă asupra efectului pe care îl are alimentul asupra organismului. Încărcătura totală de carbohidrați și cantitatea consumată influențează în mod decisiv răspunsul glicemic. Astfel, chiar și un aliment cu indice glicemic moderat poate determina creșteri semnificative ale zahărului din sânge dacă este consumat în porții prea mari.
Pentru a reduce impactul asupra glicemiei, grișul ar trebui asociat cu alimente care încetinesc absorbția carbohidraților. O combinație cu legume bogate în fibre, surse de proteine sau grăsimi sănătoase poate contribui la o digestie mai lentă și la o creștere mai echilibrată a nivelului de glucoză.
De asemenea, este recomandat ca mesele să fie bine echilibrate și adaptate planului alimentar stabilit împreună cu medicul sau nutriționistul.
Preparatele pe bază de griș pot avea profiluri nutriționale foarte diferite. De exemplu, un desert bogat în zahăr și unt va avea un impact metabolic mult mai mare decât o porție de griș gătită alături de legume și proteine slabe. Prin urmare, ingredientele adăugate și dimensiunea porției sunt la fel de importante ca alegerea alimentului în sine.
Foto: shutterstock