Ai renunțat la lapte? Specialiștii spun că acest obicei „sănătos” te-ar putea costa mai mult decât crezi

În anii ’70, laptele era un adevărat combustibil pentru întreaga lume. În 1974, un adult consuma în medie aproape cinci halbe de lapte pe săptămână, mai mult decât dublul cantității băute astăzi. De la un aliment de bază nelipsit din viața zilnică, laptele a ajuns treptat să fie înlocuit de băuturi vegetale din nuci, semințe sau cereale, pe fondul creșterii dietelor vegane și al problemelor de digestie asociate lactozei.

Importanța consumului de lapte

Astăzi, aproape unul din zece pahare de „lapte” este de origine vegetală, în timp ce acum zece ani proporția era de doar unul din o sută. Această schimbare rapidă îngrijorează însă specialiștii în nutriție, care avertizează că renunțarea la laptele de vacă poate duce la deficiențe nutriționale importante.

Laptele este consumat de oameni de peste 9.000 de ani, iar longevitatea sa în alimentația umană nu este întâmplătoare. Un singur pahar oferă proteine de înaltă calitate, esențiale pentru menținerea masei musculare, precum și calciu, indispensabil pentru oase și dinți puternici.

Recomandări

Cum să faci acasă gustări și băuturi din comerț! Chipsurile tale vor fi mult mai sănătoase

Greșeli la calculul listei de plată pentru întreținerea la bloc? Ai doar 10 zile să le…

Mai puțin cunoscut este faptul că laptele este o sursă importantă de vitamina B12, vitală pentru sănătatea sistemului nervos, producerea globulelor roșii și menținerea nivelului de energie și concentrare. De asemenea, conține iod, un mineral de care multe persoane sunt deficitare, dar care joacă un rol cheie în metabolism și funcția cerebrală.

Laptele mai furnizează potasiu, necesar pentru funcționarea mușchilor și reglarea tensiunii arteriale, precum și fosfor, care lucrează alături de calciu pentru întărirea scheletului.

Cât lapte este suficient?

Recomandările din Marea Britanie sugerează includerea produselor lactate într-o dietă echilibrată, dar cu moderație. Două–trei porții de lactate pe zi sunt considerate suficiente pentru majoritatea adulților, o porție de lapte însemnând aproximativ 200 ml. Aceste porții pot proveni și din iaurt sau brânzeturi.

Potrivit dieteticianului Jodie Relf, „tendința actuală de a căuta alimente dense caloric și cât mai puțin procesate ar trebui să ne îndrepte din nou atenția spre laptele de vacă”.

Lapte integral, semi-degresat sau degresat?

Diferența majoră dintre aceste tipuri de lapte este conținutul de grăsime. Laptele integral păstrează grăsimea naturală, care transportă vitamine liposolubile, în special vitamina A, esențială pentru vedere, imunitate și sănătatea pielii. Grăsimea ajută și la o absorbție mai bună a nutrienților și oferă o senzație mai mare de sațietate.

Laptele semi-degresat și cel degresat conțin aceleași proteine, calciu, iod și vitamina B12, dar mai puține calorii și grăsimi saturate. Nutriționiștii subliniază că alegerea trebuie adaptată nevoilor individuale: laptele integral poate fi util pentru persoanele active sau care au nevoie de mai multă energie, în timp ce variantele mai slabe sunt potrivite pentru cei care urmăresc controlul greutății sau al colesterolului.

Interesant este că grăsimile saturate din lapte par să se comporte diferit în organism față de cele din unt sau carne grasă, datorită „matricei lactatelor”, care include calciu și proteine ce pot atenua impactul negativ asupra colesterolului.

Ce este laptele fără lactoză?

Pentru persoanele cu intoleranță la lactoză, specialiștii recomandă laptele fără lactoză, nu neapărat băuturile vegetale. Lactoză este zahărul natural din lapte, care la unele persoane nu poate fi digerat eficient.

Laptele fără lactoză este, de fapt, lapte obișnuit în care a fost adăugată enzima lactază, ce descompune lactoza în zaharuri mai simple. Profilul nutrițional rămâne aproape identic, ceea ce îl face o soluție ideală pentru cei cu intoleranță.

Laptele de capră – o alternativă mai blândă

Laptele de capră are un profil nutrițional similar celui de vacă, dar conține cantități mai mari de potasiu, magneziu și fosfor, precum și mai multă vitamina A. În schimb, are mai puțin acid folic și vitamina B12.

Datorită structurii diferite a proteinelor și globulelor de grăsime mai mici, laptele de capră este adesea mai ușor de digerat și preferat de persoanele care se simt balonate după consumul laptelui de vacă. Totuși, nu oferă un avantaj nutrițional clar pentru populația generală și nu este potrivit pentru cei cu alergie la proteina din lapte.

Laptele provenit de la vacile Jersey, cunoscut și ca „gold top milk”, este mai dens nutritiv. Conține cu până la 20% mai mult calciu și proteine, este mai bogat în vitaminele A și D, fosfor și acizi grași omega-3. Un alt avantaj este conținutul mai ridicat de proteina A2, mai ușor de digerat decât A1 beta-cazeina prezentă în majoritatea laptelui comercial. Studiile sugerează că laptele A2 poate provoca mai puțin disconfort digestiv la unele persoane.

Laptele fermentat și kefirul

Kefirul este un produs lactat fermentat bogat în probiotice, vitamine și compuși cu potențial antibacterian. Consumul regulat poate susține digestia, imunitatea și chiar sănătatea creierului.

Studii recente indică faptul că kefirul ar putea îmbunătăți funcția cognitivă și memoria, inclusiv la persoanele cu afecțiuni neurodegenerative. Deși nu înlocuiește laptele din cerealele de dimineață, un pahar de kefir poate fi un supliment valoros în dietă.

Specialiștii avertizează însă că multe variante din supermarket conțin zahăr adăugat, iar prepararea kefirului acasă poate fi o opțiune mai sănătoasă și mai economică.

Problema „laptelui” vegan

Băuturile vegetale au devenit extrem de populare, însă nutriționiștii atrag atenția că ele nu oferă aceeași combinație naturală de nutrienți ca laptele de vacă. De exemplu, un pahar de lapte de vacă furnizează aproximativ 8 grame de proteine, în timp ce laptele de migdale oferă adesea doar 1 gram.

Chiar și variantele fortificate nu egalează biodisponibilitatea nutrienților din laptele animal, iar produsele bio nu sunt întotdeauna îmbogățite cu vitamine și minerale. În plus, multe băuturi vegetale sunt ultra-procesate, conținând uleiuri, stabilizatori și aditivi pentru gust și textură.

Deși alternativele vegetale își au locul lor, laptele de vacă rămâne un aliment complet, accesibil și valoros din punct de vedere nutrițional. Pentru majoritatea oamenilor, includerea moderată a laptelui și a produselor lactate în alimentație poate contribui semnificativ la sănătatea oaselor, a mușchilor, a sistemului nervos și a digestiei.

Sursă foto – AntonioGravante / Envato