Te doare rău în piept când respiri? Ai o tuse seacă? S-ar putea să ai apă la plămâni. Mergi urgent la medic!

Apa la plămâni sau pleurezia poate fi cauzată de o complicație a unei infecții, dar și de ciroza hepatică.
29.05.2022
Te doare rău în piept când respiri? Ai o tuse seacă? S-ar putea să ai apă la plămâni. Mergi urgent la medic!
Sursa foto: Shutterstock

Apa la plămâni sau pleurezia reprezintă formarea de lichid în exces față de normal între plămân și peretele toracic (format din coaste, mușchi, vase de sânge etc.). De cele mai multe ori, această acumulare de lichid în exces provine sau se formează din cauza unor infecții respiratorii. Pot există însă și alte cauze, printre care se numără TBC-ul, cancerul malign, pneumonii netratate, insuficiență cardiacă, artrita reumatoidă, sarcoidoza, embolismul pulmonar, bronșita, infecția cu HIV sau chiar ciroza hepatică.

Dr. Alin Ciprian Nicola, Șef Compartiment Chirurgie Toracică la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, explică ce simptome apar în cazul unui pacient cu apă la plămâni și de ce nu trebuie amânat tratamentul.

Semne că ai apă la plămâni

Potrivit medicului, pleurezia se poate manifesta prin:

Din ce cauze se formează apa la plămâni (pleurezia)

Pleurezia poate fi cauzată de numeroşi factori, dar în multe cazuri poate fi o complicaţie a altor afecţiuni medicale, cum este, de exemplu, o infecţie virală care se extinde în cavitatea pleurală.

Alte posibile cauze ale pleureziei sunt:

  • Infecţiile bacteriene (pneumonia, tuberculoza)
  • Traumatismele sau rănile toracice, cum ar fi fractura costală sau contuziile toracice
  • O tumoare pleurală
  • Boli autoimune (lupus, artrita reumatoidă)
  • Pancreatita
  • Embolismul pulmonar
  • Intervenţiile chirurgicale pe inimă
  • Cancerul pulmonar
  • Limfomul
  • Infecţiile parazitare sau fungice
  • Boala inflamatorie intestinală
  • Ciroza hepatică
  • Febra mediteraneeană familială – o afecţiune inflamatorie care conduce la febră şi la inflamaţie la nivel abdominal, pulmonar şi articular
  • Anumite medicamente (procainamida, hidralazina, izoniazida)
  • Bronşita
  • Mezoteliomul
  • Fumatul – nu este o cauză directă a pleureziei, dar poate favoriza apariţia complicaţiilor şi agravarea simptomelor, motiv pentru care se recomandă renunţarea la acest viciu

Stabilirea diagnosticului se face în urma unui consult pneumologic, urmat de realizarea unor investigații imagistice: radiografie toracică sau computer tomograf.

Îndepărtarea excesului de lichid pleural este însă esențială. Aceasta se realizează prin puncții pleurale, toracoscopie video-asistată sau drenaj pleural, acesta atenuând presiunea asupra plămânilor și permițând un inspir și respir mai ușoare, explică Dr. Alin Ciprian Nicola.

Lichidul extras trebuie analizat în laborator pentru a se stabili ce anume a dus la acumularea acestuia la nivel pulmonar, identificându-se astfel și cauza. În paralel, se demarează tratamentul medicamentos.

Amânarea extragerii lichidului pleural poate duce la afectarea majoră a plămânului prin infectarea lichidului. Se formează așa-numitele abcese care necesită un tratament de lungă durată, atenționează specialistul.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Poate recidiva tiroidita subacută, boala de sezon care seamănă cu o viroză?