Stomatolog: Trecerea de la țigările tradiționale la produse care încălzesc tutunul poate stimula sănătatea orală

  • Publicat:
  • Actualizat:
Stomatolog: Trecerea de la țigările tradiționale la produse care încălzesc tutunul poate stimula sănătatea orală
Foto: Shutterstock

Trecerea de la țigările tradiționale la produse care încălzesc tutunul (HTP – Heated Tobacco Products) poate stimula sănătatea orală și chiar crește succesul implanturilor dentare în rândul fumătorilor. Iar potențialele beneficii se extind și în alte domenii ale sănătății și ale stării de bine (wellbeing). O demonstrează munca unui profesor român de stomatologie care a condus două studii științifice în cadrul Programului de Burse pentru Reducerea riscurilor asociate consumului de tutun (THRSP – Tobacco Harm Reduction Scholarship Programme) al organizației Knowledge. Action. Change (K.A.C).

Când unii dintre pacienții săi au întrebat-o dacă produsele de tip HTP le pot îmbunătăți sănătatea orală, prof. dr. Mihaela Răescu a căutat răspunsuri în literatura științifică de specialitate. Și pentru că nu a găsit nicio lucrare care să abordeze întrebările clinice specifice, a decis să studieze ea însăși problema.

„Când discuți cu pacienții despre aceste subiecte, este de ajutor dacă le poți spune ce crezi tu pe baza dovezilor și experienței personale. Bursa THRSP a fost oportunitatea perfectă pentru cercetări noi care să facă o diferență reală nu doar pentru pacienții mei, ci pentru întreaga profesie stomatologică.”

În ce constă studiul

Membru al Facultății de Medicină Stomatologică din cadrul Universității Titu Maiorescu din București și medic de specialitate activ, prof. dr. Răescu și-a propus pentru primul proiect de bursă să identifice ce oportunități ar putea oferi intervențiile de reducere a riscurilor asociate fumatului pentru stomatologia de rutină. A oferit unui grup de pacienți fumători alternativa să treacă de la țigări la HTP înainte de a evalua orice schimbări ale sănătății și igienei lor orale.

„Prima parte a corpului care intră în contact cu fumul de țigară este gura. Am vrut să aflu dacă trecerea la produsele care încălzesc tutunul  ar avea un efect pozitiv asupra plăcilor bacteriene care se formează pe dinți.’’

A ales 20 de pacienți, adulți care fumau peste 20 de țigări zilnic de mai mult de 5 ani și le-a dat posibilitatea să-și aleagă metoda alternativă pe baza unui chestionar.

,,Le-am explicat tuturor avantajele și dezavantajele tuturor metodelor pe care le-ar avea la îndemână, de la pastile la tutun de mestecat. Majoritatea a înclinat spre varianta unui dispozitiv care încălzește tutunul. Poate și pentru că, în România, utilizarea acestei soluții e destul de populară.’’

Toți cei 20 au fost pregătiți clinic pentru studiu, în așa fel încât evaluarea lor să pornească dintr-un punct comun. Fiecare a primit instrucțiuni clare referitoare la o bună igienă orală. Au fost apoi evaluați la 3, la 6 și la 9 luni.

Mai puțin tartru depus în cazul utilizatorilor de produse HTP în comparație cu fumătorii

,,Când am analizat rezultatele, după nouă luni, studiul meu a arătat că există mai puțin tartru depus în cazul utilizatorilor de produse HTP în comparație cu fumătorii. Stratul nu era la fel de gros, iar asta e o veste minunată, căci este mult mai ușor și mai puțin dureros de îndepărtat. Pacienții care au adoptat produsele de tip HTP au o sănătate orală mai bună și se pot simți mai relaxați când merg la dentist.’’

De obicei, pentru un fumător igiena orală profesională e mai dureroasă și durează mai mult. Prin comparație, la un fumător care a ales o metodă alternativă curățarea se poate face cu o simplă periuță de dinți rotativă, ceea ce face ca dinții să fie protejați de efectele secundare ale detartrajului.

Ca urmare a acestor rezultate, autoarea studiului a scris lucrarea „Fumatul și sănătatea orală în România; Evaluarea unui dentist” și și-a prezentat concluziile la Education and Creativity for a Knowledge Based Society, un congres internațional desfășurat la București.

Proiectul desfăsurat de prof. dr. Răescu nu a adus beneficii doar pentru mediul specializat, ci a avut ecouri și în spațiul public, unde a crescut nivelul de conștientizare. Medicii au discutat cu pacienții lor despre efectele trecerii la această metodă alternativă, iar pacienții au dus, la rândul lor, informația mai departe, către propriile grupuri de apropiați, cărora le-au vorbit despre efectele vizibile ale schimbării, inclusiv despre absența halitozei atât de des întâlnită în rândul fumătorilor.

Implanturile dentare au succes mai mare în cazul utilizatorilor de HTP

Încurajată de rezultate, prof. dr. Răescu a decis să-și continue cercetările cu un studiu nou, în care să investigheze potențialul HTP de a îmbunătăți rezultatele clinice pentru fumătorii care necesită implanturi dentare. Aceste proceduri sunt adesea fără succes pentru fumători, fiindcă fumatul poate afecta circulația sângelui în osul pe care sunt ancorate implanturile. Ca să depășească această problemă, pacienților li se cere în mod normal să se abțină de la fumat timp de șase luni, dar mulți nu reușesc.

Pentru cei care au adoptat produsele cu risc redus, implanturile au avut succes mai mare, a demonstrat studiul, care a venit însă și cu un efect complet neașteptat.

Prof. dr. Răescu vrea să joace în continuare un rol activ în sfera reducerii riscurilor asociate consumului de tutun și își completează activitatea și în zona de mentorat.

În prezent, prof. dr. Răescu îl îndrumă pe dr. Niky Cumpătă care se specializează în THRSP și studiază efectul pe care fumatul țigărilor tradiționale îl are asupra mucoasei bucale comparat cu produsele care încălzesc. Specialist în chirurgie bucală și maxilo-facială, dr. Cumpătă a ajutat-o pe prof. dr. Răescu să finalizeze studiul asupra implanturilor dentare. Inspirat de colaborare, a aplicat și el pentru o bursă.

„Mai avem multe de făcut. În România sunt peste 4 milioane de fumători, adică un sfert din totalul adulților. 17% dintre toate decesele din țară sunt atribuite fumatului, dar aproape nimeni nu vorbește despre reducerea riscurilor asociate consumului de tutun. Ca urmare a burselor, am reușit să împărtășesc rezultatele mele cu alți stomatologi și mulți își sfătuiesc acum pacienții cu privire la beneficiile reducerii efectelor negative asociate consumului de tutun. M-am întâlnit și cu reprezentanți ai guvernului român care au fost foarte interesați de concluziile mele, însă doresc să fac și mai mult. Voi scrie lucrări academice despre cercetarea mea și sunt încântată să-mi prezint descoperirile la congrese și conferințe. Este minunat să poți vedea entuziasmul pe fața altei persoane când explici ceea ce faci. Asta mă face să vreau să transmit cât mai departe mesajul legat de reducere riscurilor asociate consumului de tutun.’’

Cine este prof. dr. Mihaela Răescu

Prof. dr. Mihaela Răescu este  membru al Facultății de Medicină Stomatologică din cadrul Universității Titu Maiorescu din București România și medic de specialitate activ, coordonator Erasmus și președinte al Comitetului de Etică.

Dr. Răescu a absolvit Universitatea din Craiova, Facultatea de Medicină Dentară în 1995 și a beneficiat de burse postuniversitare la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie) și la Universitatea Claude Bernard Lyon II (Franța).

Autor și coautor a numeroase studii și publicații, speaker la conferințe profesionale, a desfășurat mai multe proiecte de cercetare în domeniul stomatologiei și al dezvoltării de produse ca manager de proiect.

În 2018, a primit o bursă a Fundației Knowledge Action Change (K-A-C) pentru cercetare în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de tutun. A participat la Conferința anuală Nicotine & Tobacco-Europe (SRNT-Europe) 2018 la München și la Inovație în Industrii cu Impact Critic în Economie și Societate, la București, în prezența reprezentanților guvernamentali.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân