Sondaj: 1 şofer român din 10 se enervează de fiecare dată când circulă cu maşina

Deşi reprezintă un risc greu cuantificabil în cifre, cercetările în domeniu indică faptul că agresivitatea la volan creşte semnificativ riscul producerii de accidente rutiere, alături de factori precum oboseală, neatenţie, alcool sau lipsă de experienţă.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Sondaj: 1 şofer român din 10 se enervează de fiecare dată când circulă cu maşina

Deşi reprezintă un risc greu cuantificabil în cifre, cercetările în domeniu indică faptul că agresivitatea la volan creşte semnificativ riscul producerii de accidente rutiere, alături de factori precum oboseală, neatenţie, alcool sau lipsă de experienţă. Şoferii care manifestă un nivel mare de agresivitate la volan raportează de două ori mai multe accidente în simulările de condus (sursa: American Pychological Association) .

80% dintre şoferii români care au participat la sondajul „Cât de calm eşti în trafic?” sunt de acord că persoanele care se enervează la volan sunt mai predispuse la comportamente periculoase în trafic. Cu toate acestea, majoritatea manifestă relativ des stări emoţionale negative de tipul furiei la volan. 

  • 1 şofer român din 2 se enervează din când în când, în funcţie de condiţiile de trafic. 1 din 10 se enervează de fiecare dată când circulă cu maşina.
  • Gesturile şi cuvintele obscene – metoda „preferată” de manifestare a furiei la volan de către şoferii români.
  • 1 şofer din 4 reacţionează aproape imediat atunci când un alt şofer este agresiv în trafic faţă de el.
  • Jumătate dintre şoferi s-au simţit în pericol în trafic cel puţin o dată.
  • La sondaj au participat 9.644 de respondenţi, 

Conform sondajului, 54% dintre şoferi (1 din 2) au declarat că se enervează din când în când atunci când sunt la volan, în funcţie de trafic, în timp ce 11% se confruntă cu astfel de stări emoţionale aproape de fiecare dată când circulă cu maşina, iar 30% au declarat că se enervează destul de rar atunci când conduc. Doar 5% nu se enervează niciodată.

În ceea ce priveşte modul în care îşi exprimă furia, majoritatea (37%) optează pentru gesturi şi cuvinte obscene, 17% folosesc o combinaţie de gesturi obscene şi folosirea claxonului în mod agresiv, iar 4% au declarat că recurg la manevre agresive – urmărirea şoferului, frână, depăşire la limită etc. Pe de altă parte, 33% declară că nu îşi manifestă furia verbal sau prin gesturi.

Conform mai multor studii, există anumite comportamente din trafic care generează reacţii agresive din partea şoferilor. Cu toate acestea, „gravitatea” reacţiei diferă de la un gest la altul. De exemplu, atunci când sunt blocaţi în spatele unui şofer care circulă mai încet decât ei, circa 54% dintre respondenţii care au participat la sondaj au declarat că se enervează numai în anumite cazuri, în funcţie de starea lor personală, 18% se enervează destul de repede, 7% se enervează aproape imediat, iar 21% nu se enervează deloc. Pe de altă parte, atunci când şoferul din spatele lor nu păstrează distanţa şi circulă prea aproape de ei, 32% se enervează numai în anumite cazuri, 18%, destul de repede, 10%, aproape imediat, însă 40% nu se enervează deloc (aproape dublu faţă de situaţia anterioară).

1 conducător auto din 4 (25% dintre respondenţi) reacţionează aproape imediat atunci un alt şofer este agresiv faţă de el în trafic, 31% fac acest lucru doar în anumite cazuri, în funcţie de starea personală, în timp ce 32% nu reacţionează niciodată agresiv în această situaţie.

Circa 43% dintre conducătorii auto declară că „nu au dat niciodată flash-uri” unui şofer care mergea mai încet în faţa lor, iar doar 11% mărturisesc că fac acest gest des.

De asemenea, 13% dintre şoferi declară că au intrat într-o confruntare fizică cu un alt şofer cel puţin o dată, 18% dintre participanţii la sondaj (aproape 2 şoferi din 10) au coborât cel puţin o dată din maşină ca să se certe cu un alt şofer, iar 12% s-au abătut cel puţin o dată din drum ca să urmărească un alt şofer care le-a tăiat calea.

Agresivitatea în trafic generează şi un sentiment de nesiguranţă

Alături de creşterea riscului de accident, agresivitatea din trafic generează şi o stare de nesiguranţă conducătorilor auto. Jumătate dintre şoferii care au participat la sondaj au declarat că s-au simţit în pericol fizic în trafic: 31% o dată sau de două ori de când sunt şoferi, iar 12% de câteva ori în ultimul an.

De asemenea, doar 16% dintre participanţii la sondaj nu au „primit niciodată flash-uri” în trafic. 36% au fost ţinta unor astfel de gesturi de câteva ori în ultimul an, iar 12%, des (3% de fiecare dată când conduc, 9% aproape în fiecare săptămână).

76% dintre respondenţi nu au fost confruntaţi niciodată de un şofer care s-a dat jos din maşină ca să se certe cu ei, însă 1 şofer din 5 a păţit cel puţin o dată acest lucru.

82% dintre conducătorii auto nu au fost niciodată urmăriţi de un alt şofer care a considerat că a fost defavorizat în trafic (i s-a tăiat calea, nu i s-a acordat prioritate etc.), însă restul de 18% (aproape 1 şofer din 5) au păţit acest lucru cel puţin o dată.

Eşantion

La sondajul „Cât de calm eşti în trafic?” au participat 9.644 de respondenţi, dintre care 8.885 de şoferi (92%). Circa 74% dintre ei conduc zilnic, iar 20%, de câteva ori pe săptămână. În ceea ce priveşte genul respondenţilor, 66% sunt bărbaţi şi 31% femei (3% au preferat să nu specifice), iar în ceea ce priveşte vârsta, majoritatea se încadrează în categoria 18 – 55 de ani: 46% din totalul participanţilor la sondaj au între 18 – 25 de ani, 24%, între 35 – 55 de ani şi 23%, între 26 – 34 de ani.

Sondajul s-a desfăşurat online, în perioada 24 iunie – 12 iulie 2020.

Sondajul a fost organizat în cadrul campaniei naţionale de siguranţă şi prevenţie rutieră „FII TREAZ LA VOLAN!” care in acest context, în 2020, devine FII CALM LA VOLAN!, având ca obiective să atragă atenţia asupra pericolului agresivităţii la volan şi să contribuie la reducerea agresivităţii din trafic. Demersul este iniţiat de APPA – Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor şi se derulează cu sprijinul Poliţiei Române, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, ISF – Institutul de Studii Financiare şi FGA – Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”