“Respiri Ușor”, prima campanie de depistare timpurie a bolilor pulmonare

“Respiri Ușor”, prima campanie de depistare timpurie a bolilor pulmonare, a fost lansată oficial azi în România,
  • Publicat:
“Respiri Ușor”, prima campanie de depistare timpurie a bolilor pulmonare

“Respiri Ușor”, prima campanie de depistare timpurie a bolilor pulmonare, a fost lansată oficial azi în România de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în parteneriat cu Asociația “Câștigă Viață”. Programul național pilot este coordonat de Ministerul Sănătății. În acest proiect sunt asociate două dintre cele mai prestigioase centre de excelență medicală în domeniu din țară: Institutul Oncologic București și Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din București.

“Respiri Ușor” este singurul proiect implementat în România ce are ca scop principal depistarea și diagnosticarea timpurie a bolilor respiratorii – în special a bolii pulmonare obstructive cronice-BPOC, a tuberculozei (TBC), a fibrozei pulmonare idiopatice și nu în ultimul rând a cancerului bronho-pulmonar, în rândul populației vulnerabile din România.

Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel European coordonat de Ministerul Sănătății. Valoarea totală a proiectului este de 219.730 Euro din care contribuția Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer este de 10 % din aceasta valoare.

Proiectul se va desfășura pe 12 luni și va avea ca activitate de sustenabilitate încă 3 ani de la finalizarea celor 12 luni.

La eveniment au participat

  • Cezar Irimia – președintele FABC;
  • Raluca Bârzu – președintele asociației Câștigă Viață;
  • Manuela Vițu – managerul Proiectului “Respiri Ușor”,(reprezentatul MS, coordonatorul de proiect);
  • Dr. Beatrice Mahler – managerul Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”;
  • Dr. Bogdan Tănase – managerul Institutului Oncologic București;

Screening-ul pentru cancer pulmonar cu ajutorul tehnologiei CT low-dose este recomandat în SUA încă din anul 2013.

În Europa, Croația este prima țară care demarează anul acesta un program național pentru screening prin CT low dose, indicația fiind ca în următorii ani să se alăture și celelalte țări europene.

Potrivit studiului NELSON, cel mai mare studiu din Europa privind screening-ul de cancer pulmonar, testarea prin CT low dose determină o reducere cu 24% a mortalității prin cancer pulmonar, la 10 ani pentru bărbați și 33% pentru femei.

Proiectul a fost scris după modelul norvegian de depistare timpurie a cancerului bronho-pulmonar care utilizează tehnologia de scanare cu computer tomograf low dose, utilizată în acest moment în Marea Britanie, Suedia și Statele Unite.

Cine ar trebui să se prezinte la programul de depistare timpurie a cancerului bronho-pulmonar “Respiri Ușor”:

  • cei care au lucrat în mediu toxic, mine, uzine chimice, vopsitorii etc;
  • fumătorii cu un istoric concludent, 10-15 ani;
  • persoanele care prezintă semnele cele mai simple de tuse;
  • oboseală inexplicabilă;
  • de respirație șuierătoare;
  • de pierdere in greutate;
  • de răceli frecvente;
  • care au sau au avut istoric de alte boli infecțioase care ar putea fi cauza unora din aceste boli respiratorii;

Proiectul “Respiri Ușor”

“Respiri Ușor” constă în furnizarea de servicii de sănătate tip outreach în vederea îmbunătățirii prevenției pentru populația vulnerabilă din zone izolate. Programul pilot se va derula pentru o perioadă de 12 luni în județele București-Ilfov, Prahova, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița, în special în mediul rural, acolo unde accesul persoanelor din categorii vulnerabile la serviciile se sănătate publică este deficitar. Suportul medical va fi asigurat de specialiștii de la Institutului Oncologic București și Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”.

Declarații de presă, integral

Manuela Vițu, managerul Proiectului “Respiri Ușor”:

“Voi prezenta în câteva cuvinte proiectul “Respiri Ușor”, care în acest moment este singurul proiect ce are ca scop principal depistarea și diagnosticarea timpurie a bolilor respiratoria – în special a bolii pulmonare obstructive cornice – BPOC, a tuberculozei TBC, a fibrozei pulmonare idiopatice și nu în ultimul rând a cancerului bronho-pulmonar în rândul populației vulnerabile din România.

Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – “Provocări în sănătatea publică la nivel European”, coordonat de Ministerul Sănătății și derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer în parteneriat cu Asociația “Câștigă-Viată”.

Proiectul pilot, unic la nivel național, se va derula în județele Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Prahova dar și în București, în special în mediul rural, acolo unde accesul persoanelor din categorii vulnerabile la servicii medicale este limitat”.

Cezar Irimia – președintele FABC

“Mă bucur că am reușit să beneficiem în sfârșit ca ONG de aceste programe derulate prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021.

Menționez că astfel de programe ar trebui să fie în număr mult mai mare și puse la dispoziția ONG-urilor. Un astfel de proiect era necesar și vine într-un moment în care statisticile devin din ce în ce mai îngrijorătoare în ceea ce privește amploarea afecțiunilor respiratorii după COVID, în special în rândul fumătorilor și a celor care lucrează în zone afectate de poluare.

Așa cum se știe, BPOC, TBC, fibroza pulmonară idiopatică și mai ales cancerul bronho-pulmonar sunt afecțiuni ale plămânului, care în România continuă să fie depistate în stadii târzii ale bolii, când intervenția medicului specialist constă doar în aplicarea tratamentului, iar calitatea vieții pacientului se deteriorează rapid și șansele de supraviețuire se reduc vizibil.

Conform estimărilor OMS, Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) va ajunge a treia cauză de mortalitate la nivel global până în 2030.

În țara noastră, pacienții cu BPOC sunt diagnosticați târziu, iar tratamentele devin mai puțin eficiente.

Cât despre tuberculoză, așa cum s-a arătat și în 24 Martie 2023, la conferința de presă susținută de Institutul “Marius Nasta” și de către Institutul de Sănătate Publică, România a înregistrat o reducere importantă a cazurilor de tuberculoză (de la 159 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2003, la 39,8 cazuri la 100.000 locuitori în 2021), și cu toate acestea continuăm să ocupăm primul loc în UE la numărul de cazuri noi și recidive.

BPOC și TBC dacă sunt diagnosticate și tratate la timp, ele au șanse mari de vindecare.

Cât despre fibroza pulmonară idiopatică statisticile la nivel global sunt și mai îngrijorătoare, în sensul că această boală este una dintre cele mai grave și rare boli respiratorii ce afectează peste 3 milioane de oameni.

Așa cum se știe, cancerul înseamnă anual peste 90.000 de cazuri noi și peste 50.000 de decese în fiecare an, deci responsabil pentru un sfert din decesele la nivel național, în România.

Iar pe locul întâi, de departe, atât ca incidență, și mai ales ca mortalitate, se găsește cancerul bronhopulmonar. Ca mortalitate, rămâne principalul ucigaș prin cancer. Se întâmplă peste tot în lume, nu doar în România.

Proiectul “Respiri Ușor” va deveni unul dintre cele mai ample proiecte desfășurate de FABC la nivel național.

Beatrice Mahler – managerul Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”:

„Vorbim de mai multe patologii care din perspectiva screening-ului sunt neglijate dacă vorbim de prevenție. Indiferent că vorbim de cancer pulmonar, cred că aici durerea este cea mai mare, pentru că supraviețuirea de la momentul diagnosticului este foarte scăzută, iar pacienții care ajung la Institutul „Marius Nasta”, cel puțin din statistica anului 2022, au venit 60% cu metastaze, adică ultimul stadiu de boală. Dacă ne uităm în statistica primelor trei luni ale anului 2023 comparativ cu anul 2022, avem o creștere cu 40% a numărului de cancere diagnosticate.

Avem o problemă pentru că nu avem screening, pentru că diagnosticul pacientului se face așteptând la un rând extrem de lung de cabinete și consulturi medicale și aici avem și noi, specialiștii, de făcut și de luat decizii, pentru că este nevoie de colaborare între mai multe specialități și între mai multe institute sau persoane care au responsabilitate în diagnostic și tratament.

Dacă e să vorbim de celelalte afecțiuni, pot să vă spun doar că screening-ul de tuberculoză pe care l-am avut în ultimii cinci ani ne-a evidențiat că 15% dintre radiografiile pe care le-am făcut în zona rurală au fost diagnosticate cu alte tipuri de patologii, adică patologii respiratorii.

Cred că dacă vorbim de factori de risc, România are și orașe poluate și poluarea are un impact direct asupra incidenței cancerului pulmonar, fibrozei pulmonare, bronhoneuropatiei cronice obstructive. Fumatul, de asemenea, este incriminat ca factor distructiv pentru fibroza pulmonară și cancer și nu trebuie să eliminăm factorul genetic, deoarece există tot mai multe date de implicații genetice care impactează evoluția unor afecțiuni pulmonare”.

Dr. Bogdan Tănase – managerul Institutului Oncologic București:

„Chiar dacă nu este cancerul bronhopulmonar nominalizat printre problemele de sănătate de la nivelul țării noastre, eu cred că este o sursă mare de morbiditate și mortalitate și aici trebuie luat în calcul. Cancerul bronhopulmonar este unul dintre cele mai agresive cancere și cele mai sub diagnosticate cancere.

Avem la dispoziție terapii extrem de scumpe pentru cancerul pulmonar și aici mă refer la imunoterapii, care pătrund destul de ușor pe piața noastră, dar care costă statul român mii de euro pe lună, dar pacienții români nu au acces la metode moderne de diagnostic.

Din pacienții care ajung și la Institutul Oncologic, cam 25% se pretează la un tratament cu intenție curativă. Restul de 75% sunt cel mai adesea fie avansați local, fie în stadii metastatice și chiar dacă beneficiază de tratament, tratamentul nu poate avea intenție curativă”.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”