Mihaela Bilic îţi spune care sunt cele mai sănătoase paste

Pastele sunt printre cele mai populare mâncăruri din lume. În mod corect pastele se fierb în jur de 11 minute, apoi se scot şi se scurg pentru a avea “paste al dente”, adică încă puţin tari.

Se preferă astfel preparate deoarece amidonul din ele va avea descărcare lentă. Cu alte cuvinte, până când organismul îl va descompune în zahăr, care va intra în sânge, sunt mai multe etape de metabolizare, care însă nu forţează pancreasul endocrin.

Zilele trecute medicul nutritionist Mihaela Bilic a postat pe Facebook un mesaj în care ne atrage atenţia asupra consumului “pastelor rapide” apărute în ultima vreme în comerţ faţă de tradiţionalele paste şi impactul asupra sănătăţii noastre, iată sfatul său:

Recomandări

Care sunt pastele cu adevărat sănătoase?

Pastele nu îngraşă, dimpotrivă te pot ajuta să slăbeşti (STUDIU)

„La ce/câte suntem dispuşi să renunţăm de dragul comodităţii?

Toată lumea mănâncă paste, măcar din când în când. Când eram eu mică se numeau macaroane sau fidea, numai atâta exista. Şi se fierbeau până deveneau moi, chiar extra-moi. Acum avem toate formele şi culorile de paste, iar de la italieni am învăţat că se fac din grâu dur şi se fierb cât să rămână „al dente”, un pic tari. Aşa e corect şi pentru digestie şi pentru siluetă.

Macaroanele de ieri se numesc azi penne, de departe cea mai populară formă de paste, întrecând şi clasicele spaghete, probabil din considerente practice: sunt scurte, nu mai trebuiesc înfăşurate pe furculiţă, iar impregnarea cu sos e mai eficientă, nu doar se lipeşte de ele, ci le şi umple. Timpul de fierbere e şi el stabilit: 11 minute.

Până aici nimic nou, veţi spune. Însă industria alimentară trebuie să aducă mereu pe piaţă produse/idei care să ne satisfacă dorinţa de schimbare şi, de ce nu, comoditatea. Aşa au apărut pastele cu fierbere rapidă, care în loc de 11 minute sunt gata în 3 min. Similar orezului prefiert, timpul nostru de gătit se scurtează.

Deşi pare un avantaj, economia pe care o obţinem nu e în favoarea sănătăţii, e ca un fel de legumă sau pui crescute intensiv. Daca amidonul are nevoie de 10 minute ca să se umfle treptat, de ce să inventăm un amidon mai moale (mai rafinat) care absoarbe apa rapid? Cât de multă grabă sau nerăbdare să existe în viaţa noastră încât să nu ne mai permitem 8 minute în plus? În stilul ăsta o să ajungem să avem paste instant, peste care doar torni apă fiartă şi gata!

„Mai repede”a ajuns să fie, în materie de nutriţie, ceea ce este „mai bine” în psihologie: duşmanul binelui, al sănătăţii. Cu cât ceva e rapid de preparat cu atât e mai procesat şi îngraşă mai tare. Cu cât un produs e mai moale şi mai uşor de mestecat, cu atât e mai rafinat. Nu de economie de timp avem nevoie când vine vorba de mâncare, ci de produse cât mai apropiate de starea lor naturală. Dacă nu rafinam zahărul n-ar fi existat riscul de supraconsum, oamenii ar fi obosit să mestece trestie de zahar. Nu de fast-food avem nevoie, ci de good-food. Şi asta necesită măcar 11 minute!