Medic gastroenterolog: Cei mai mulți dintre pacienții cu ficat gras ajung la medic cu forme deja severe și complicații

  • Publicat:
Medic gastroenterolog: Cei mai mulți dintre pacienții cu ficat gras ajung la medic cu forme deja severe și complicații
Sursa foto: Shutterstock @ Siwakorn TH

Boala de ficat gras este cauzată în principal de stilul de viață dezechilibrat și de obiceiuri nocive precum fumatul sau consumul de energizante. Testarea periodică a funcției hepatice și schimbarea alimentației sunt cele mai eficiente modalități de prevenție a ficatului gras.

De Ziua Mondială a Ficatului, celebrată anual pe 19 aprilie, specialiștii atrag atenția asupra unuia dintre cele mai mari, importante și complexe organe – ficatul. Acesta îndeplinește peste 500 de funcții și participă la aproape toate procesele metabolice.

9 din 10 cazuri de ficat gras pot fi prevenite

La nivel mondial, se estimează că 1 din 4 oameni suferă de ficat gras, o afecțiune care împiedică ficatul să mai funcționeze corect și care, din păcate, este depistată doar atunci când ajunge în stadii foarte avansate. Vestea bună este că 9 din 10 cazuri pot fi prevenite.

Cei mai mulți dintre pacienții cu ficat gras ajung la medic cu forme deja severe și complicații, dat fiind că nu există simptome specifice. Tocmai de aceea este vital să acordăm o importanță mai mare sănătății ficatului.

În primul rând, se recomandă mai multă grijă legată de stilul de viață – alimentație sănătoasă, cu evitarea excesului de calorii și diminuarea consumului de alimente bogate în grăsimi, dulciuri și băuturi îndulcite, evitarea sedentarismului, controlul greutății, evitarea excesului de alcool, renunțarea la fumat.

O a doua măsură foarte importantă este realizarea de teste de screening anuale specifice ficatului, inclusiv ecografie abdominală.

Aceste măsuri sunt recomandate tuturor, dar în special celor mai expuși riscului, respectiv persoanele peste 35 de ani, mai ales cele care au și diabet zaharat de tip 2, obezitate, hipertensiune arterială sau orice altă boală metabolică, explică Prof. Dr. Liana Gheorghe, Șeful Secției 3 Gastroenterologie și Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni.

 Jumătate din pacienții spitalizați cu COVID-19 au și afectare hepatică

O altă categorie de persoane expuse riscului de afectare a ficatului o reprezintă cele care au avut COVID-19, mai ales cu forme medii și severe. Conform Societății Naționale Române de Boli Infecțioase, aproape jumătate dintre cazurile de persoane spitalizate cu COVID-19 au și afectare hepatică.

Afectarea hepatică din COVID-19 nu are semne clinice specifice, fiind sesizată prin prezența sindromului de citoliză hepatică. Acest sindrom a fost raportat în proporții similare, indiferent dacă pacientul avea sau nu boli hepatice preexistente.

Afectarea a fost identificată mai frecvent la bărbați, la pacienții vârstnici și la pacienți cu indice de masă corporală mare (IMC >30), predominând la pacienții cu formă severă sau critică de COVID-19.

Este bine cunoscut faptul că în timpul pandemiei de COVID-19 pacienții cu afectare hepatică au întâmpinat multe probleme, neputând să respecte controalele destinate urmăririi evoluției afecțiunilor hepatice.

Patologia complexă, caracterizată prin asocierea unor afecțiuni metabolice ca diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc., a creat probleme suplimentare în gestionarea afecțiunilor.

Persoane care nu știau să aibă afecțiuni hepatice anterior pandemiei COVID-19 au devenit pacienți cu diverse afecțiuni metabolice, necesitând monitorizarea condiției hepatice prin analize specifice și, la nevoie, tratament medicamentos corect și eficient, sub supraveghere medicală, a adăugat medicul.

Prof. Dr. Liana Gheorghe, Șeful Secției 3 Gastroenterologie și Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni

Surse:

Araújo, A. R., Rosso, N., Bedogni, G., Tiribelli, C., & Bellentani, S. (2018). Global epidemiology of non-alcoholic fatty liver disease/non-alcoholic steatohepatitis: What we need in the future. Liver international : official journal of the International Association for the Study of the Liver, 38 Suppl 1, 47–51. https://doi.org/10.1111/liv.13643

https://britishlivertrust.org.uk/three-steps-to-love-your-liver/

Scrisoare metodologică privind managementul citolizei hepatice la pacienții cu COVID-19 – Societatea Națională Română de Boli Infecțioase

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân
Recomandări:
Substanţele care pot creşte cu 80% riscul de avort
Substanţele care pot creşte cu 80% riscul de avort
Primul vaccin împotriva cancerului pulmonar ar putea fi gata până în anul 2030
Primul vaccin împotriva cancerului pulmonar ar putea fi gata până în anul 2030