Frica de coronavirus poate agrava bolile românilor, prin neprezentarea la timp la medic sau prin lipsa de aderență la tratamentul prescris

Pacienții care suferă de diverse afecțiuni trebuie să continue să meargă la medic și să urmeze tratamentele prescrise, pentru a preveni agravarea bolilor de bază.
18.10.2020 | Paula Rotaru
Frica de coronavirus poate agrava bolile românilor, prin neprezentarea la timp la medic sau prin lipsa de aderență la tratamentul prescris
Poartă mănuși, mască și ochelari când cureți suprafețe cu clor Dacă nu diluezi corespunzător clorul în apă, acesta îți poate ataca pielea, iar vaporii toxici pot ajunge în ochi și plămâni. Așadar, protejează-te cu ochelari, mască și mănuși și, foarte important, folosește soluția exact așa cum este recomandat pe ambalaj. Nu uita să porți pantaloni și tricouri cu mânecă lungă, pentru a-ți proteja pielea.

Un studiu realizat de o echipă de cercetători români de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și de la Institutul National pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” atrage atenția asupra faptului că pacienții cu diverse afecțiuni trebuie să continue să urmeze tratamentele necesare și să solicite ajutor medical de specialitate, atunci când au nevoie, pentru a preveni agravarea bolilor de bază, care prezintă un risc mai mare de deces pentru ei decât coronavirusul.

În urma studiului s-a constatat că mare parte dintre decesele asociate COVID-19 au survenit la pacienții cu hipertensiune, diabet, boli renale, boli hepatice cronice (ciroză) și boli cronice pulmonare.

Au fost luate în considerare decesele cauzate de COVID-19 în perioada 22 martie-8 mai, raportate de Ministerul Sănătății. Datele disponibile au inclus informații despre vârstă, sex, secția în care a fost internat pacientul, simptome, data la care pacientul a fost testat și confirmat pozitiv, data decesului și comorbiditățile de bază.

31,2% dintre decesele COVID-19, cauzate direct de virus

Specialiștii au analizat 814 decese (500 de bărbați și 314 femei) asociate COVID-19 în perioada menționată: 654 de persoane aveau cel puțin una dintre comorbiditățile menționate în figura de mai sus, 21 nu aveau nicio afecțiune preexistentă și 139 de persoane sufereau de alte comorbidități care nu au fost analizate și nu au îndeplinit criteriile de semnificație statistică.

Acest aspect poate fi pus pe seama unui protocol deficitar de clasificare a deceselor, ghidat la nivel internațional de Organizația Mondială a Sănătății, care stipulează faptul că nicio țară nu trebuie să modifice acest protocol, fie el greșit din punct de vedere medical, pentru a putea avea un termen de comparație pentru analizele statistice.

Astfel, s-a constatat că hipertensiunea (43,1%), diabetul (33,2%), boala coronariană (26%) și bolile cronice renale (18,9%) au fost cele mai prevalente comorbidități printre pacienții care au decedat ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2, în timp ce afecțiunile oncologice (10,9%), accidentele vasculare cerebrale (9,8%) și bolile cronice hepatice (9,7%) au fost cel mai puțin prevalente.

În concluzie, 31,2% din totalul deceselor COVID-19, raportate de Grupul de Comunicare Strategică, au fost cauzate în mod direct de acesta, procentul cuprinzând analiza deceselor din cadrul grupurilor cu risc înalt și mediu (42%), dar și a celor fără comorbidități (2,6%), cele din urmă fiind clasificate în totalitate drept urmare directă a infecției cu SARS-CoV-2.

De asemenea, s-a constatat că 13,4% dintre decese nu au fost cauzate de COVID-19, iar 38,3% (grupul cu risc scăzut) nu au fost analizate, din cauza lipsei de date suplimentare (simptome, analize de laborator, imagistică). De menționat însă că procentul deceselor cauzate direct de virus în cazul grupurilor cu risc scăzut este mic, decesul survenind într-o proporție majoritară ca urmare a severității bolii de bază.

Pacienții trebuie să urmeze tratamentele pentru bolile lor de bază

Cele 8 comorbidități studiate au fost luate în calcul datorită prevalenței mari în rândul populației generale și a fost demonstrat faptul că diabetul, hipertensiunea și bolile renale sunt cele care prezintă riscul cel mai înalt de deces din cauza COVID-19, bolile hepatice cronice (ciroza) și bolile cronice pulmonare prezintă un risc mediu, iar boala coronariană, accidentele vasculare cerebrale și cancerele prezintă un risc scăzut, se arată în studiu.

În consecință, politicile viitoare ar trebui să se concentreze pe protejarea persoanelor din grupul cu risc ridicat și mediu și pe prioritizarea acestora în cazul emergenței unui vaccin, încurajând în același timp pe cei din grupul cu risc scăzut să urmeze în continuare tratamentele pentru bolile lor de bază – acestea prezentând un risc mai mare de deces pentru ei decât coronavirusul – și să caute ajutor de specialitate ori de câte ori este nevoie, menționează studiul The Impact of SARS-CoV-2 on the Most Common Comorbidities–A Retrospective Study on 814 COVID-19 Deaths in Romania.

Presa internațională și specialiști de la cele mai renumite universități din lume (Oxford, Stanford, Harvard, Yale, Cambridge) au atras atenția în nenumărate rânduri asupra riscului excesului de decese din cauze care ar putea fi prevenite, ca urmare a politicilor aspre și a fricii de a merge din timp la spital a acestor categorii de pacienți.