De ce avem nevoie de doza 3 de vaccin anti-COVID. Explicația oferită de Costel Atanasiu, cercetător virusolog

  • Publicat:
  • Actualizat:
De ce avem nevoie de doza 3 de vaccin anti-COVID. Explicația oferită de Costel Atanasiu, cercetător virusolog
Sursa foto: Shutterstock

Doza 3 de vaccin anti-COVID a început deja să fie administrată în România de la sfârșitul luii septembrie. Cei care au schema completă de vaccinare și au „împlinit” 6 luni de la rapel pot face doza 3 de vaccin anti-COVID fără programare, la orice centru doresc.

Există însă în continuare câteva întrebări legate de acest booster:

  • Va fi administrată o nouă doză de vaccin anti-COVID din 6 în 6 luni?
  • De ce nu este suficient un singur vaccin anti-COVID pe an, la fel ca vaccinul gripal?
  • Este boosterul actualizat la variantele noi ale coronavirusului, respectiv Delta în prezent și cine știe ce altă mutație în viitor?

La aceste întrebări oferă răspunsuri Costel Atanasiu, cercetător virusolog la Institutul Wistar, instituție independentă de cercetare nonprofit în științe biomedicale, cu expertiză în domeniul oncologiei, imunologiei, bolilor infecțioase și cercetării vaccinurilor.

Iată ce spune cercetătorul pe pagina sa de socializare.

Întrebări legate de booster și comparația cu vaccinul gripal

Vaccinul anti-COVID va fi precum cel gripal?

Răspuns: Nu va fi ca vaccinul gripal. Virusul gripal are o rată de mutageneză foarte mare. Practic, după un an este atât de schimbat încât anticorpii obținuți anul trecut nu-l mai recunosc. SARS-CoV-2 este un virus care are o rată de mutageneză mult mai mică.

Cum adică? Dimpotrivă, [SARS-CoV-2] pare mult mai mutagen. Deja avem mii de variante virale. Câteva mai importante, dar multe altele.

Răspuns: Virusul SARS-CoV-2 suferă mult mai puține mutații comparativ cu virusul gripal. Avem multe mutații în populație pentru că foarte multă lume este infectată, dar rata de mutageneză este mult mai mică pentru acest coronavirus.

Mutațiile apar în timpul replicării virale. Spre deosebire de ARN polimeraza virusului gripal, cea a virusului SARS-CoV-2 are și activitate de „proof-reading” (n. red. – corectare). Asta înseamnă că, după ce replicarea virală se termină, ARN polimeraza coronavirusului verifică secvența obținută ca să vadă dacă nu prezintă greșeli comparativ cu matrița virală originală.

Multe dintre greșelile apărute sunt corectate. Bineînțeles că nu detectează toate greșelile, câteva mai scapă. ARN polimeraza virusului gripal și a multor altor virusuri nu are activitate de proof-reading, de aceea rata de mutageneză este mult mai mare.

Sunt confuz. Dacă nu suferă atât de multe mutații, de ce facem booster la fiecare 6 luni, pe când la virusul gripal facem la 12 luni?

Răspuns: Problema este cu cantitatea scăzută de anticorpi generată de vaccinurile actuale, nu cu calitatea vaccinurilor, cu specificitatea anticorpilor față de antigen (proteina virală).

La vaccinul gripal este exact invers: vaccinul generează suficienți anticorpi/celule T, dar peste câteva luni nu mai sunt capabili să interacționeze cu virusul gripal, pentru că a suferit prea multe mutații. După cum vedeți, boosterul se face cu exact același vaccin. Dacă ar fi fost din cauza mutațiilor prea multe suferite de SARS-CoV-2, am fi avut o variantă actualizată de vaccin.

Doza 3 de vaccin anti-COVID este actualizată pentru varianta Delta?

Răspuns: Nu, este la fel ca primele două. Nu este nevoie de actualizare, pentru că varianta Delta nu are capacitatea de a se ascunde de sistemul imunitar. Este mai periculoasă doar pentru că încărcătura virală obținută în urma infecției este de 1.000 de ori mai mare decât varianta originală.

Eficiența vaccinului a scăzut foarte puțin pentru varianta Delta, dar avem nevoie de un număr mult mai mare de anticorpi și celule T ca să-i facem față. De aceea avem nevoie de booster, pentru că numărul limfocitelor scade în timp, iar noi avem nevoie acum de cantitatea maximă.

Doza 3 de vaccin anti-COVID, recomandată cu precădere bărbaților care suferă de aceste afecțiuni

Potrivit CNCAV, doza 3 de vaccin anti-COVID este ferm recomandată:

  • persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe – persoane vulnerabile: cei peste 65 de ani, cu boli cronice (indiferent de vârstă), persoanele din centrele medico-sociale și alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia națională de vaccinare;
  •  persoanelor cu risc mare de expunere: personal medico-social și din învățământ.

Aceste măsuri sunt deosebit de importante pentru menținerea bunei funcționări a sistemului de sănătate și a unităților de învățământ.

Accesul la vaccinare este permis și altor categorii populaționale, care au cel puțin 6 luni de la administrarea dozei 2 de vaccin, indiferent dacă au istoric de trecere prin boală.

Potrivit unui studiu Medlife, sexul, vârsta, istoricul COVID și prezența comorbidităților influențează titrul de anticorpi anti-S dobândiți post-vaccin.

Datele indică faptul că femeile înregistrează un nivel mai mare de anticorpi anti-S la 6 luni post-rapel într-o pondere mai ridicată față de bărbați (85% femei vs. 69% bărbați). Ponderea ridicată în cazul femeilor se păstrează chiar și odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce pentru bărbați vârsta reprezintă un factor de risc.

Astfel, puțin peste 50% dintre bărbații peste 50 ani mai prezintă un titru protectiv de anticorpi anti-S și la 6 luni de la rapel, în timp ce în rândul femeilor din aceeași grupă de vârstă procentul celor cu un titru protectiv de anticorpi anti-S este de peste 80%.

În ceea ce privește comorbiditățile, medicii atrag atenția că prezența acestora interferează cu nivelul de anticorpi anti-S, valorile titrului de anticorpi după administrarea vaccinului în cazul pacienților cu boli cronice fiind de 2-3 mai mici comparativ cu media calculată la nivelul întregii populații.

Persoanele peste 50 de ani, îndeosebi bărbați, care suferă de diabet, obezitate, afecțiuni oncologice, cardiovasculare sau pulmonare ar trebui prioritizate pentru doza 3 de vaccin anti-COVID.

Important!

  • Doza 3 de vaccin anti-COVID se va efectua numai cu vaccinurile pe bază de ARN mesager, indiferent de schema inițială. Astfel, persoanele vaccinate cu Astra Zeneca vor primi doza 3 cu unul dintre vaccinurile produse de companiile Pfizer & BioNTech sau Spikevax (Moderna).

De asemenea, se permite vaccinarea cu un alt tip de vaccin pe bază de ARN Mesager, pentru toate persoanele care au fost vaccinate cu prima doză de Vaxzevria/AstraZeneca și care au decis amânarea rapelului mai mult de 3 luni. În acest caz, nu este nevoie de recomandare medicală specială.

Totodată, pentru persoanele vaccinate cu prima doză de Vaxzevria/AstraZeneca, care se află în primele 3 luni de la administrarea acesteia, decizia de schimbare a tipului de vaccin, la doza 2, se va stabili în urma unei recomandări medicale, conform contraindicațiilor și precauțiilor din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Atunci când o persoană dezvoltă infecție cu SARS-CoV-2, după administrarea primei doze, schema de vaccinare va fi continuată, după vindecare, cu același tip de vaccin.

Având în vedere că în România imunizarea cu Johnson & Johnson a început la data de 4 mai, pentru persoanele imunizate cu acest vaccin nu este necesară, la acest moment, administrarea dozei de rapel.

Detaliile privind această recomandare vor fi stabilite în perioada următoare, pe măsură ce vor fi disponibile noi date științifice.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”