Bogdan Mera, psihoterapeut, despre revenirea în societate a pacientului vindecat de COVID-19

Bogdan Mera a fost invitat în cadrul Webinarului LIVE – Traumele și efectele pandemiei asupra sănătății mintale!, pentru a discuta despre efectele pandemiei asupra psihicului uman.
15.10.2020 | Alexandra Necsoiu
Bogdan Mera, psihoterapeut, despre revenirea în societate a pacientului vindecat de COVID-19
Bogdan Mera, psihoterapeut, despre revenirea în societate a pacientului vindecat de COVID-19

Webinarul LIVE – Traumele și efectele pandemiei asupra sănătății mintale!, organizat de publicația online Gândul, alături de Asociația Medici pentru România și de partenerul lor, Sanador, a avut loc pe 15 octombrie, ale cărui gazde au fost Beatrice Osanu, redactor șef al publicației ”Ce se Întâmplă, Doctore?” și Alex Costache, președintele Asociației Medici pentru România.

Cei doi au intrat în dialog atât cu experți, psihiatri, psihologi și psihoterapeuți, cât și cu persoane care au contractat virusul SARS-CoV-2 și au manifestat diferite forme ale bolii COVID-19, de la asimptomatici până la forme severe care au necesitat internare la terapie intensivă. Specialiștii au încercat să explice efectele pandemiei asupra psihicului uman și ce ar trebui să facem pentru a depăși cu bine aceste timpuri noi.

Aflăm de la Bogdan Mera, psihoterapeut, cum este afectat de pandemie un pacient în stare gravă față de o persoană asimptomatică, având în vedere că subiectul COVID-19 este pe buzele tuturor. Știm prea bine că o internare în spital are un impact fizic și psihic asupra pacienților, cu atât mai mult când vorbim de o boală care afectează un număr mare de persoane, pe lângă cei asimptomatici, avem și un număr mare de persoane aflate în stare gravă.

Așadar, cum pot reveni acești pacienți după o situație atât de gravă, fiind înconjurați de această boală, COVID-19, care nu dispare odată cu încheierea perioadei de spitalizare, având în vedere că se întoarce într-un mediu în care se vorbește tot despre boala pe care a avut-o?

Revenirea în societate a pacientului vindecat de COVID-19

Perioada de internare în cazul pacienților cu COVID are un impact, pe lângă cel fizic cauzat de infecția cu virusul, dar și asupra psihicului. Nimănui nu-i cade bine o internare în spital, cu atât mai mult când vorbim de o boală care afectează un număr mare de persoane, pe lângă cei asimptomatici avem și un număr mare de persoane aflate în stare gravă. Care ar fi calea prin care acești pacienți își pot reveni după o situație atât de gravă de boală, fiind înconjurați de această boală, COVID-19, care nu dispare odată cu încheierea perioadei de spitalizare. Pacientul se intoarce într-un mediu în care se vorbește tot despre boala pe care a avut-o.

”Statul în spital, în studii și în cercetări, s-a dovedit că influențează starea de spirit a unei persoane, iar stările clasice ale statului în spital sunt legate de confuzie, tristețe, am putea spune într-o măsură de pierderea identității. Cu atât mai mult cu cât se inregistrează o formă severă de boală, această pierdere a identității, prin pierderea integrității corporale este foarte puternică. Este firesc ca după ce perioada de infecție se încheie și persoana se vindecă, bineînțeles, dacă vorbim de vindecare în situația COVID știm că pot apărea complicații. Aceste lucruri sunt specifice virusului, nu știm sigur dacă perioada de vindecare s-a încheiat, dacă nu va fi necesar să se facă antrenamente pentru plămâni, să se verifice funcțiile cardiace pe o perioadă mai lungă de timp.

Revenirea la viața normală se va face lent, pentru că vorbim de suport și de sprijin, de o înțelegere mai profundă, atât a persoanei pentru propiul său destin biologic, cât și a celor din jur. E vorba de o împăcare pentru ceea ce s-a întâmplat. Această revenire la viața normală va avea legătură cu reluarea rutinelor, care sunt foarte importante. Peroana trebuie să se regăsească în propria sa viață. Știm că acum aceste rutine sunt legate de activitățile în casă”, explică Bogdan Mera, psihoterapeut.

Frica de a intra în contact cu un pacient care s-a vindecat

Există persoane care se tem să se afle în preajma unui pacient care a avut COVID, dar care s-a vindecat, ceea ce face mai dificilă reintegrarea acestora. Specialistul explică cum poate pacientul să restabilească relații de calitate cu colegii, cu apropiații, cu societatea.

”E necesar să înțelegem situația la nivel global, fenomenul, ce înseamnă boala, incubarea, starea de contagiozitate, să înțelegem ce înseamnă starea de boală, vindecarea și cât se poate recupera și posibilitatea de reinfectare. Poate că medicii ar trebui să vorbească mai mult despre perioada de contagiozitate, astfel încât apropiații să înțeleagă că odată ce testele sunt negative, persoana este în proporție de 99% vindecată și nu îi va infecta pe ceilalți. Este vorba de ideea de stigmă. Este un lucru care a privit și pacienții cu hepatita C și pacienții cu HIV. Această stigmă și convingere că dacă stai în apropierea lor, chiar dacă sunt pe tratament sau chiar dacă virusul nu se răspândește pe cale aerogenă te vei infecta cumva. Această înțelegere globală a situației ne ajută să vedem altfel lucrurile. Înțelegem că cei dragi care s-au vindecat au loc printre noi și merită să primească acelați rol social, funcțional, emoțional pe care l-au avut anterior bolii.

Un element foarte important ar fi ca aceste persoane care au fost infectate și știu că nu mai sunt contagioși să poarte totuși mască, pentru a-i securiza pe ceilalți. Trebuie să înțelegem cu toții că masca nu se poartă doar pentru confortul fizic sau pentru protecția sănătății, ci și pentru confortul psihic propriu și al celorlalți. E vorba de protecție, ca și rudele sale să poată simți că pot avea încredere în pacientul vindecat de COVID”, explică Bogdan Mera, psihoterapeut.

Cum ne afectează psihicul prezența virusului?

Așa cum virusul acționeză diferitde la o persoană la alta, pentru că unii pacienți s-au confruntat cu forme ușoare, în timp ce alții cu forme severe, și din punct de vedere psihic sunt afectați diferit.

”Sunt persoane care preferă să rămână în negare și din nefericire avem multe persoane în țară care fac asta. Ca fenomen, eu cred că a fost o situație delicată atunci, la început, când medicii nu erau siguri ce înseamnă SARS-CoV-2 și au exprimat destul de des lipsa lor de îngrijorare față de acest virus. Oamenii au fost foarte atenți în lunile februarie, martie, aprilie și au reținut că nu este nicio catastrofă. După care oamenii au devenit foarte lacși în a mai achiziționa informație. Al doilea aspect important este că noi ne confruntăm cu o neîncredere în autorități și este o neîncredere cronică și oricât de multe eforturi ar face autoritățile în acest moment va trebui să fie o perioadă foarte lungă de timp în care autoritățile să dovedească într-adevăr că sunt în beneficiul oamenilor.

Cât despre asimptomatici și cei care au stări de boală severe, firește că în funcție de pierderea integrității corporale, nivelul de impact este mai puternic. Atunci când ești asimptomatic te poți pierde doar în fantezie legată de trecerea de boală la un stadiu mai sever. Se poate neliniști, se poate gândi la moarte, poate simți că nu mai are timp să facă ceea ce-și dorește și să fie cine își dorește să fie”, explică Bogdan Mera, psihoterapeut.

Recomandări:
Țigările mentolate: de ce au fost interzise de FDA?
Țigările mentolate: de ce au fost interzise de FDA?
80 de grame de verdețuri pentru o inimă sănătoasă STUDIU
80 de grame de verdețuri pentru o inimă sănătoasă STUDIU