Dr. Daniel Damian, expert urologie: duşmanii spermatogenezei

Dr. Daniel Damian, medic primar urolog, explică modul cum obezitatea şi sportul în exces afectează fertilitatea masculină.
Dr. Daniel Damian, expert urologie: duşmanii spermatogenezei

Un cuplu din 6 se confruntă cu infertilitatea, problemele fiind în mod egal atribuite atât femeilor, cât şi bărbaţilor. Recomandarea generală este ca după un an în care se încearcă obţinerea unei sarcini, fără succes, cei doi parteneri să se adreseze medicului.

“Fiecare lună care trece după împlinirea acestui an scade şansa de apariţie a unei sarcini. Acesta este şi motivul pentru care ambii parteneri trebuie să faca un prim control de specialitate. Dacă în cazul femeilor, vârsta de 35 de ani reprezintă un prag cunoscut, există şi un prag în ceea ce priveşte partenerul de cuplu. Deşi spermatogeneza (formarea celulelor reproductive masculine, spermatozoizii) se menţine toată viaţa, calitatea materialului genetic, capacitatea de reproducere se modifică odată cu trecerea timpului. Acesta este şi motivul pentru care 1 din 6 cupluri poate avea probleme de fertilitate la apariţia primului copil. În ceea ce priveşte dorinţa de a avea un al doilea copil, deja procentul creşte şi avem de-a face cu şi mai multe dificultăţi în conceperea acestuia, chiar dacă la primul lucrurile au mers mai uşor”, spune medicul primar urolog Daniel Damian, care diagnostichează şi tratează probleme de infertilitate masculină.

Cauzele unei spermatogeneze cu probleme sunt multiple, de la cele de mediu, la cele congenitale şi până la anumite afecţiuni din copilărie.

“În oreion, uneori, odată cu afectarea glandelor parotide, se poate produce şi cea a testiculelor şi această situaţie poate duce la dispariţia completă a spermatogenezei. De vină pot fi şi modificările de maturizare a tractului urogenital încă de la naştere şi aici vorbim de criptorhidie sau ectopie testiculară, mai bine cunoscută ca “testiculul necoborât”. Studiile au arătat că atitudinea medicală este foarte diferită acum faţă de acum câţiva ani. Acum, se intervine mult mai repede în cazul bebeluşilor de sex masculin pentru a corecta problema. Dacă înainte se intervenea până la pubertate, acum decizia trebuie luată rapid: vârsta la care se face intervenţia a scăzut extrem de mult, la 1 an”, recomandă medicul urolog.

În mod normal, funcţia reproductivă masculină este susţinută atât prin producerea hormonilor masculini, a testosteronului, cât şi prin cea a spermatozoizilor. Iar calitatea activităţii sexuale şi fertilitatea au de suferit în multe situaţii, excesul ponderal fiind una dintre acestea.

“În privinţa greutăţii, există o explicaţie destul de clară: cu toţii avem şi hormonii celuilalt sex: deci bărbaţii au hormoni feminini, estradiol, şi femeile au o anumită cantitate de testosteron. Diferenţa dintre cele două componente hormonale este destul de mică, iar transformarea testosteronului în estradiol se face în ţesutul gras. Deci cu cât există mai mult ţesut gras, cu atât este mai activă această transformare, ceea ce influenţează pe de o parte spermatogeneza, pe de altă parte, libidoul. Există lucruri care ţin de structura fiecărui individ, dar valorile mari ale indexului de masă corporală modifică substanţial capacitatea reproductivă”, avertizează expertul.

Există în continuare prejudecata conform căreia o viaţă sexuală de calitate este echivalentă cu fertilitatea. Medicii spun că acest lucru nu este adevărat: există multe cazuri când libidoul crescut se poate asocia cu infertilitatea. Un duşman redutabil al spermatogenezei este sportul practicat în exces.

“Din punctul de vedere al ejaculării şi al capacităţii fecundative, activitatea fizică face bine, dar în anumite limite. Studii recente arată că limita ar fi reprezentată de 60-90 de minute de activitate zilnică. Ce este peste această limită, se consideră hiperactivitate care poate să ducă la modificări metabolice. Pe de altă parte, un element destul de important pentru funcţionarea normală a testiculelor este temperatura. O activitate fizică în exces duce şi la modificări de temperatură la nivel testicular şi asta duce la scăderea substanţială a fertilităţii. În aceeaşi idee, este bine să se evite în general expunerea la căldură mare: sauna, încălzirea scaunului de maşină, lucrul cu laptopul în braţe, păstrarea telefonului în buzunar. La laptop şi la telefon este vorba şi de undele electromagnetice”, explică medicul urolog o parte dintre cauzele infertilităţii masculine.

De asemenea, mai există două practici frecvente care pot afecta fertilitatea: administrarea de suplimente proteice sau anabolizante şi fumatul.

“Marea majoritate a substanţelor prezentate ca substanţe proteice au structură similară anabolizanţilor: tocmai, de aceea, în mod real duc la creşterea masei musculare. Anabolizanţii şi steroizii pot modifica spermatogeneza. Fumatul, prin anumite substanţe, afectează vascularizaţia, dar are şi influenţe hormonale. În plus, există o afectare substanţială a activităţii sexuale precum şi o toxicitate directă asupra ADN-ului spermatozoizilor. Nu toată lumea reacţionează la fel la fumat, sunt şi fumători care au copii, dar cu certitudine, sunt nenumărate studii care arată că fumatul afectează în mod negativ fertilitatea individului”, avertizează medicul.

De asemenea, consumul crescut de alcool, dar şi al unor droguri pot avea un impact asupra capacităţii reproductive.

“Se pare că o cantitate moderată de alcool nu modifică spermatogeneza. Dar vorbim de o doză, o doză şi jumătate de alcool, deci nu vorbim de un pahar de alcool tare, ci de 10 ml de alcool pur, doza acceptată. Adică 50 de ml de băutură tare sau un pahar mic cu vin. O cantitate mare de alcool modifică şi spermatogeneza. De asemenea, drogurile influenţează negativ spermatogeneza, atât marijuana, cât şi cocaina, chiar în doze foarte mici. Un studiu din 2016, al cercetătorilor danezi, pe un număr mare de persoane, arată clar o modificare substanţială a fertilităţii masculine după folosirea acestor droguri care au un impact şi asupra activităţii sexuale”, completează Dr. Damian.

Dacă un cuplu nu poate obţine o sarcină timp de un an, specialiştii recomandă consultaţia într-un centru specializat în reproducere asistată. Aceasta poate contribui la atenuarea stresului generat de întârzierea sarcinii. Şi tot aceasta înseamnă consiliere şi orientarea către un pachet de teste ce includ spermograma.

”Marea majoritate a persoanelor de sex masculin au modificări substanţiale ale spermogramei faţă de valorile de referinţă de acum 10, 20 de ani. O spermogramă este considerată normală din punctul de vedere al morfologiei spermatozoizilor dacă peste 4 la sută din spermatozoizi arată normal. Acum 20 de ani, se considera că 40, 50 la sută ar fi trebuit să arate perfect normal, pentru o avea o bună capacitate fecundativă. Însă o spermogramă modificată nu înseamnă şi o afectare substanţială a capacităţii fecundative. Pe de altă parte, putem vedea o spermogramă normală, cu capacitatea fecundativă modificată. În timp, s-a dovedit că este mult mai important cum arată materialul genetic transmis şi există teste care pot induce o anumită atitudine terapeutică, inclusiv din punctul de vedere al formelor de reproducere asistată”, spune medicul Daniel Damian, medic primar urolog, cu supraspecializare în infertilitate masculină.

Soluţii există şi în cazul persoanelor care trec prin tratamente pentru cancer, cu afectarea capacităţii reproductive, crioprezervarea spermei numărându-se printre acestea. În plus, menţinerea greutăţii optime, sportul moderat, renunţarea la fumat şi alcool, precum şi o dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, verdeţuri şi peşte de maximum 2 ori pe săptămână, pot contribui la o mai bună spermatogeneză.

Cel mai nou articol Video: