Tinitus

[sunete în urechi, zgomote în urechi, ţiuituri în urechi]

Descrierea tinitusului

Tinitusul reprezintă sunetul din ureche asemănător unui ţârâit apărut fără a exista un zgomot sonor. Sunetul poate mima zgomote precum zumzet, ţârâituri, clicuri, fluierături, zăngănituri sau şuierături. Apare frecvent şi variază ca gravitate, putând fi doar un simptom agasant, enervant, deranjant până la simptom al unei urgenţe medicale care trebuie evaluată imediat.

Tinitusul nu are o cauză directă cunoscută, dar poate fi un simptom al unei infecţii auriculare, prezenţei corpilor străini în urechi, alergiilor, tensiunii arteriale crescute (hipertensiunea arterială), anemiilor sau unei condiţii cunoscute sub numele de boala Meniere (acumularea de lichid în execes la nivelul canalelor urechii interne producând ameţeală şi pierderea auzului). De asemenea, alcoolul, cafeina şi anumite medicamente sunt factori ce pot contribui în unele cazuri de tinitus.

Simptome legate de tinitus

Simptomele tinitusului includ auzirea unor zgomote care mimează:
• zumzete;
• ţărăituri;
• clicuri;
• fluierături;
• zăngănituri;

Simptomele ce pot însoţi tinitusul:
• Scurgeri sau secreţii auriculare;
• Ameţeală sau vertij;
• Otalgie (durere auriculară) sau senzaţie de ureche plină;
• Febră;
• Cefalee;
• Stare generală alterată, letargie;
• Eritem (roşeaţă), căldură locală, edem (tumefacţie, umflare).

Cauze posibile pentru tinitus

La nivelul urechii interne există nişte celule cu cili care simt mişcările şi vibraţiile şi le transmit creierului sub formă de sunete.

Tinitusul apare atunci când aceste celule de la nivelul urechii care răspund la sunete funcţionează anormal şi transmit creierului impulsuri electrice pe care acesta le interpretează greşit ca fiind sunete.

Tinitusul poate fi idiopatic ceea ce înseamnă că nu se găseşte o cauză a tinitusului, sau poate avea diverse cauze.

Cauzele frecvente de tinitus:

• Neuromul acustic (tumoră benignă a nervului vestibulo-cohlear);
• Bolile vaselor de sânge;
• Infecţii auriculare;
• Dopurile de cerumen;
• Expunerea la zgomote intense;
• Boala Meniere;
• Otoscleroza (scleroza oaselor de la nivelul urechii medii);
• Stresul;
• Durere la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare;

Medicamente care pot determina tinitus:

• Antibiotice;
• Antidepresive;
• Antimalaricele;
• Aspirina în doze mari;
• Medicamentele folosite în tratarea cancerului.
Cauze grave de tinitus:
• Tumorile cerebrale;
• Traumatismele craniene.

Factorii de risc pentru tinitus includ:

• Vârsta peste 65 ani;
• Infecţiile auriculare sau dopurile de cerumen;
• Expunerea la zgomote puternice;
• Pierderea auzului dată de înaintarea în vârstă;
• Istoric de hipertensiune arterială, boli cardiace sau nivele crescute de colesterol;
• Sexul masculin;
• Folosirea unor medicamente precum antibiotice, doze mari de aspirină, medicamente împotriva cancerului sau antimalaricele.

Reducerea riscului de apariţie a tinitusului se poate face prin:
• Schimbarea medicamentelor care duc la apariţia tinitusului (orice fel de schimbare a medicamentelor trebuie făcută sub supravegherea medicului);
• Reducerea expunerii la zgomote puternice;
• Consultarea medicului pentru diagnosticarea şi tratarea oricăror afecţiuni subiacente.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome precum:
• Confuzie sau pierdere a conştienţei, chiar pentru scurt timp;
• Ameţeală sau vertij;
• Pierderea memoriei;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Sângerări grave.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”