Labilitate emoţională

[Instabilitate emoţională, afectul pseudobulbar, incontinenţa emoţională, râs şi plâns patologic, dereglare emoţională]

Descriere

Labilitatea emoţională se referă la schimbarea bruscă, frecventă şi exagerată a dispoziţiei, cu apariţia unor sentimente sau emoţii puternice (râs sau plâns necontrolat, iritabilitate sau temperament sporit). Aceste emoţii foarte puternice sunt exprimate uneori într-un fel care nu corespunde cu starea emoţională a persoanei.

Leziunile cerebrale dobândite pot modifica părţile creierului care controlează sau reglează sentimenele şi comportamentul emoţional.

Factorii declanşatori pentru labilitatea emoţională şi care trebuie evitaţi includ:
• Oboseală excesivă;
• Stres, anxietate sau îngrijorare;
• Stimulări puternice (exigenţă crecută, mediu prea zgomotos, prea multe persoane) – presiune puternică;
• Emoţii puternice sau cereri din partea altor persoane;
• Situaţii foarte triste sau foarte amuzante (glume, filme, poveşti sau cărţi);
• Discuţii legate de anumite subiecte (condusul maşinii, pierderea serviciului, relaţiile personale, moartea unui membru al familiei);
• Vorbitul la telefon sau în faţa unui grup de persoane sau într-un loc unde persoana nu se simte confortabil;

Cauze posibile

Labilitatea emoţională apare datorită distrugerii unor părţi ale creierului care controlează conştientizarea emoţiilor (personale şi ale celor din jur) şi capacitatea de controlare a exprimării emoţiilor, deci capacitatea de a inhiba sau opri manifestarea emoţiilor.

Atunci când o persoană este labilă emoţional, emoţiile sunt exagerate faţă de  situaţie sau mediu în care se află persoana. De exemplu, o persoană poate plânge chiar şi atunci când nu este tristă, ci poate plânge ca reacţie la emoţiile sau sentimentele puternice sau poate plânge din senin, fără niciun avertisment.

O persoană poate avea un control redus asupra acestor emoţii puternice şi acestea pot să nu aibă legătură cu un eveniment sau cu o persoană anume.

După o leziune cerebrală, o persoană poate să piardă şi conştientizarea şi sensibilitatea emoţională faţă de emoţiile personale şi ale celorlalţi şi astfel capacitatea persoanei de a-şi controla comportamentul emoţional poate fi scăzută. Aceste persoane pot să reacţioneze exagerat faţă de oamenii sau evenimentele din jurul lor (conversaţii cu anumite subiecte, filme sau poveşti triste sau amuzante). Controlul mai slab al emoţiilor şi toleranţa mai scăzută la frustări, mai ales în cazul oboselii sau stresului, poate determina, de asemenea, schimbări extreme ale reacţiilor emoţionale.

Persoanele cu labilitate emoţională pot să-şi exprime emoţiile în situaţii în care înainte puteau să se abţină sau să le controleze (în situaţii în care se solicită linişte, în biserică sau la audiţia unui concert).

Aceste comportamente pot fi confuze, jenante şi dificil de înţeles pentru persoana cu leziuni cerebrale şi pentru cei din jurul ei.

Persoanele afectate prezintă episoade de râs şi/sau plâns fără un stimul aparent sau ca reacţie la stimuli care înainte de debutul bolii neurologice nu ar fi determinat o asemenea reacţie emoţională. La unii pacienţi răspunsul emoţional este exagerat ca şi intensitate, dar este produs de un stimul cu aceeaşi valenţă emoţională ca şi reacţia emoţională.

Leziuni neurologice:
• Traumatisme cerebrale;
• Accidente vasculare cerebrale.

Boli neurologice:
• Demenţa, inclusiv boala Alzheimer;
• Scleroza multiplă;
• Scleroza laterală amiotrofică;
• Boala Lyme;
• Boala Parkinson;,
• Tulburări neuropsihiatrice autoimune pediatrice asociate infecţiilor streptococice;
• Tumori cerebrale;
• Boala Wilson;
• Paralizia pseudobulbară sifilitică;
• Encefalită;

Bolile rare ce pot determina labilitate emoţională includ:
• Hamartomul hipotalamic;
• Mielinoliza pontină centrală;
• Atrofia olivo-ponto-cerebeloasă;
• Bolile de stocare ale lipidelor;
• Expunerea la substanţe precum insecticide şi protoxid de azot;
• Sindrom Angelman.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă