Hipotensiune arterială cronică

[Tensiune arterială scăzută]

Descriere

Tensiunea arterială reprezintă presiunea sângelui din interiorul arterelor atunci când inima pompează sângele (tensiunea sistolică) şi atunci când inima se relaxează între două bătăi (tensiunea diatolică). Deşi există praguri pentru a defini hipertensiunea arterială, aceastea nu sunt specificate în cazul hipotensiunii (tensiunea arterială scăzută). Însă, tensiunea arterială este considerată prea mică în cazul în care apar anumite simptome.

Există trei tipuri principale de hipotensiune: hipotensiunea ortostatică, hipotensiunea mediată neuronal şi hipotensiunea asociată şocului. Hipotensiunea ortostatică apare atunci când tensiunea arterială scade în poziţie ortostatică (în picioare) sau la trecerea din clinostatism (poziţie culcat) în ortostatism şi poate fi acompaniată de simptome precum ameţeală sau senzaţie de leşin. De obicei, sistemul circulator are capacitatea de a adapta tensiunea arterială la schimbările poziţiei corpului şi de a restaura tensiunea arterială rapid, deşi uneori este nevoie ca persoana să stea jos sau să se întindă pentru a-şi reveni. Hipotensiunea postprandială este un fel de hipotensiune ortostatică care apare după mese.

În hipotensiunea mediată neuronal (prin semnale anormale ale creierului şi nervilor), tensiunea arterială scade după perioade lungi de ortostatism (stat în picioare). Poate fi însoţită de ameţeală, leşin şi greaţă. Acest tip de hipotensiune apare mai frecvent la copii şi adulţii tineri şi, de obicei, se rezolvă în timp.

Hipotensiunea arterială asociată şocului este o afecţiune gravă care afectează fluxul de sânge către organele vitale. Scăderea tensiunii arteriale este mai severă decât în cazul hipotensiunii ortostatice sau al celei mediate neuronal. Şocul poate apărea ca urmare a pierderii semnificative de sânge, reacţiilor alergice severe, infecţiilor grave, arsurilor întinse şi intoxicaţiilor.

Hipotensiunea asociată şocului poate pune viaţa în pericol.

Dacă simptomele de hipotensiune sunt persistente trebuie consultat medicul. De asemenea, trebuie consultat medicul în cazul vărsăturilor sau al diareei prelungite, creşterii frecvenţei urinare sau micţionării imperioase, arsurilor apărute la urinare, tusei cu expectoraţie sau incapacităţii de a mânca sau bea.

Simptome cardiovasculare ce pot însoţi hipotensiunea:
• Durere sau senzaţie de presiune în piept;
• Aritmii (bătăi cardiace neregulate);
• Tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace).

Alte simptome ce pot apărea:
• Vedere înceţoşată;
• Oligurie;
• Depresie;
• Ameţeală sau confuzie;
• Uscăciunea mucoaselor (de exemplu la nivelul cavităţii bucale sau al nasului);
• Fatigabilitate;
• Senzaţie de leşin sau chiar leşin;
• Pierderea elasticităţii pielii;
• Greaţă;
• Edeme la nivelul feţei sau limbii;
• Slăbiciune.

Cauze posibile

Hipotensiunea arterială poate fi produsă de: modificări bruşte ale poziţiei (hipotensiunea ortostatică), redistribuirea fluxului de sânge ca răspuns la ingerarea alimentelor (hipotensiune postprandială), semnalele anormale ale creierului (hipotensiunea mediată neuronal) şi de condiţiile care determină şocul. Medicamentele, bolile cardiace, sarcina, odihna în poziţie culcat şi alte afecţiuni pot contribui la hipotensiune.

Cauze cardiovasculare:
• Bradicardia (scăderea frecvenţei cardiace);
• Insuficienţa cardiacă (deteriorarea funcţiei de pompă a inimii);
• Boală cardiacă valvulară;
• Hipotensiunea.

Alte cauze de hipotensiune:
• Consumul de alcool;
• Anemia;
• Anumite medicamente inclusiv: inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei, betablocantele, medicamentele care blochează receptorii angiotensinei, medicamentele care blochează canalele de calciu, diureticele, medicamentele pentru trataterea disfuncţiei erectile, narcoticele, nitraţii, unele anxiolitice, unele antidepresive, unele antiparkinsoniene;
• Boli endocrine precum: boala Addison (scăderea producţiei de hormoni de către glandele suprarenale), diabetul, hipotiroidismul (scăderea funcţiei glandei tiroide), afecţiuni ale glandelor paratiroide;
• Repaus prelungit la pat (poziţie culcat);
• Hipovolemia (scăderea volumului de sânge);
• Malnutriţia;
• Sarcina;

Cauze grave ale hipotensiunii:
• Anafilaxia (reacţie alergică gravă);
• Aritmia (ritm cardiac neregulat);
• Arsuri extinse;
• Leziuni craniene;
• Hemoragii sau sângerări interne;
• Şocul hipovolemic;
• Infarctul miocardic;
• Intoxicaţiile;
• Şocul septic (şocul datorat unei infecţii bacteriene a sângelui).

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apar simptome ce pot indica o afecţine gravă, cum ar fi:
• Coloraţie violacee a buzelor sau unghiilor;
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă precum leşinul sau lipsa de reacţie;
• Dureri în piept, senzaţie de constricţie sau presiune toracică, palpitaţii;
• Febra mare (peste 38,30C);
• Oligurie;
• Tahicardie (accelerarea ritmului cardic) sau aritmii (bătăi cardiace neregulate);
• Tulburări respiratorii ca de exemplu: scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, dificilă, imposibilitatea de a respira, wheezing (respiraţie şuierătoare) sau apnee (lipsa respiraţiei);
• Dureri severe;
• Edeme bruşte ale feţei, buzelor sau limbii;
• Pierdere de sânge necontrolată, hemoragie gravă;
• Hematemeză (vărsături cu sânge), sângerări rectale sau scaune cu sânge.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica