Durerea facială

[durerea feţei]

Descriere

Faţa este un organ senzorial central situat în partea din faţă a capului. Faţa are în componenţă ochii, sprâncenele, fruntea, nasul, obrajii, gura, dinţii şi bărbia. Pentru a uşura expresiile şi mişcările, faţa are o vastă reţea nervoasă care inervează muşchii, precum şi oase care menţin pe poziţie structurile feţei. Simţurile ca auzul, mirosul, gustul şi vederea sunt de asemenea canalizate la nivelul feţei. Durerea facială poate include traumatismele faciale şi a maxilarului superior datorate unui accident rutier, violenţei fizice sau traumatismelor sportive. Asemenea leziuni pot determina pierderea senzaţiilor feţei, dificultăţi respiratorii, tumefacţie, vedere dublă sau înceţoşată, deformări faciale şi dificultăţi la consumul de alimente şi lichide.

Uneori durerea facială nu este cauzată de traumatisme, ci de o disfuncţie a nervilor care controlează mişcările feţei. Nervul trigeminal transmite mesaje între creier şi organele senzoriale, furnizând informaţii legate de faţă şi scalp (ramura oftalmică), de gură şi nas (ramura maxilară) şi de masticaţie (prin ramura mandibulară). Nevralgia de trigemen este o afecţiune care se manifestă prin dureri faciale extreme care se pot resimţi ca arsuri sau ca un şoc electric. Durerea este atât de puternică încât activităţile zilnice (mestecat, mâncat, spălat pe dinţi) sunt chinuitoare.

Alte cauze neurologice de durere facială includ paralizia Bell şi boala Parkinson. Paralizia Bell determină amorţeală şi paralizie pe o parte a feţei. Simptomele faciale din boala Parkinson (afecţiune neurologică progresivă) sunt reprezentate de tremor sau spasme faciale şi paralizie a muşchilor faciali care duce la facies rigid, asemănător unei măşti.

Alergiile sau infecţiile care produc inflamaţie a sinusurilor pot determina durere facială. Durerea poate fi provocată şi de sinuzită, inflamaţie a sinusurilor care sunt nişte compartimente cu aer la nivelul traiectelor nazale, obrajilor, frunţii şi a ochilor. Când sinusurile sunt înfundate cu secreţie mucoasă în exces care nu poate fi eliminată, bacteriile şi alte organisme patogene se dezvoltă şi umplu sinusurile determinând durere şi congestie.

Simptome care pot apărea alături de durerea facială:
• Vedere dublă sau înceţoşată;
• Disfagie (dificultăţi la înghiţire);
• Cefalee;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Amorţeală;
• Dureri dentare;

Alte simptome care au legătură cu organe din alte părţi ale corpului:
• Dureri şi congestie toracice;
• Tuse;
• Fatigabilitate;
• Febră;
• Secreţii nazale;
• Dureri în gât;

Cauze posibile

Cauze traumatice:
• Accidente rutiere;
• Violenţa fizică;
• Traumatisme sportive;

Cauze neurologice:
• Paralizia Bell;
• Scleroza multiplă;
• Boala Parkinson;
• Nevralgia de trigemen;

Cauze sinusale:
• Sinuzita;
• Rinita;

Cauze de durere facială ce indică afecţiuni care ameninţă viaţa şi trebuie evaluate imediat:
• Epilepsie;
• Convulsii sau spasme;
• Accidente vasculare cerebrale;
• Leziuni traumatice.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

• Durerea a apărut ca urmare a unui traumatism al capului sau feţei şi există simptome precum ameţeală, greaţă, vedere dublă, confuzie, pierderea conştienţei.
• În afara durerii faciale mai apar şi alte simptome cum ar fi:
o vedere dublă sau înceţoşată;
o convulsii;
o dificultăţi respiratorii;
o rigiditatea gâtului;
o edeme (tumefacţie);

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă