Constipaţie

Descriere

Încetinirea tranzitului intestinal.

Constipaţia apare atunci când mişcările intestinului devin dificile sau mai puţin frecvente şi se manifestă prin evacuarea dificilă sau rară a scaunelor, senzaţia de evacuare incompletă după defecaţie sau consistenţa crescută a materiilor fecale. Durata normală a tranzitului intestinal variază foarte mult de la o persoană la alta: sunt persoane care au scaun de trei ori pe zi, altele doar o dată sau de două ori pe săptămână. Uneori emisia nu se produce zilnic sau nu cu aceeaşi frecvenţă în fiecare zi. Iar frecvenţa scaunelor scade odată cu vârsta.

Constipaţia poate fi vag definită ca tranzitul a mai puţin de 3 scaune pe săptămînă.

Constipaţia poate apărea atunci când alimentele se mişcă prea încet prin colon sau atunci când colonul absoarbe prea multă apă din alimentele digerate pe măsura formarii scaunului.

Constipaţia este una dintre cele mai frecvente acuze gastrointestinale. Este foarte frecventă la copii mici şi vârstnici, dar poate apărea la orice vârstă şi în orice grup populaţional. De asemenea, este mai frecventă la femei.

O mare varietate de cauze pot duce la apariţia constipaţiei, inclusiv modificări ale stilului de viaţă, deshidratarea, cancerul. Constipaţia poate apărea ca urmare a unor condiţii uşoare-moderate precum dieta inadecvată, sarcina şi hemoroizii. Cauzele grave de constipaţie includ cancerul de colon şi obstrucţia intestinală.

În unele cazuri constipaţia poate fi de scurtă durată, aşa cum apare atunci când se întârzie evecuarea scaunului atunci cînd apare senzaţia de defecaţie. Însă constipaţia poate persista pentru o lungă perioadă de timp atunci când este produsă de dieta săracă în fibre şi lichide.

Simptome digestive care pot apărea alături de constipaţie:
• Crampe sau dureri abdominale;
• Balonare, distensie abdominală;
• Modificarea obiceiurilor în ceea ce priveşte defecaţia;
• Incontinenţă fecală;
• Flatulenţă, gaze sau indigestie;
• Senzaţie de plenitudine;
• Scurgeri de materii fecale lichide fără senzaţie de defecaţie;
• Greaţă sau vărsături;
• Dureri rectale sau arsuri;
• Efort în timpul tranzitului intestinal;

Alte simptome care pot apărea alături de constipaţie:
• Simptome asemănătoare gripei (fatigabilitate, febră, dureri în gât, cefalee, tuse, dureri generalizate);
• Scăderea apetitului;
• Stres sau anxietate;
• Slăbiciune;
• Pierdere inexplicabilă în greutate;

Cauze

Cauze legate de dietă şi stil de viaţă:
• Vârsta avansată;
• Întârzierea defecaţiei faţă de momentul când apare senzaţia;
• Lipsa activităţii fizice;
• Dietă săracă în fibre;
• Consumul redus de lichide;
• Sarcina;
• Stresul sau anxietatea;
• Călătoriile (constipaţia de călătorie);

Cauze gastrointestinale de constipaţie:
• Fistula anală (comunicare anormală între anus şi fese);
• Obstrucţia intestinală;
• Inerţia colonică (funcţionare anormală a nervilor şi muşchilor de la nivelul colonului);
• Cancerul colorectal;
• Deshidratarea datorată vărsăturilor sau diareei excesive;
• Intervenţiile chirurgicale la nivelul tractului digestiv;
• Diverticuloza sau diverticulita (inflamaţia unui diverticul, un “buzunar” anormal în peretele colonului);
• Intoleranţele sau alergiile alimentare, de exemplu intoleranţa la lactoză;
• Boala Hirschprung (produsă de un defect neurologic congenital care duce la constipaţie severă şi obstrucţie intestinală la nou născut şi sugar);
• Sindromul intestinului iritabil (disconfort digestiv care nu produce leziuni sau boli intestinale;
• Disfunţia planşeului pelvin.

Alte cauze de constipaţie:
• Depresia;
• Diabetul;
• Tulburările de alimentaţie;
• Hipercalcemia (creşterea nivelului de calciu în sânge);
• Hipotiroidism (scăderea nivelului de hormoni tiroidieni);
• Scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării ducând la slăbiciune, tulburări de echilibru şi coordonare);
• Boala Parkinson (tulburare a creierului care afectează mişcările şi coordonarea);
• Leziunile măduvei spinării;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Lupusul eritematos sistemic (afecţiune în care organismul atacă celulele şi ţesuturile sănătoase proprii);
• Uremia (creşterea produşilor de metabolism ai azotului);

Medicamente care produc constipaţie:
• Anestezicele;
• Antiacidele care conţin calciu sau aluminiu;
• Anticonvulsivantele;
• Antidepresivele;
• Blocantele de canale de calciu folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale;
• Diureticele;
• Suplimentele cu fier;
• Abuzul de laxative;
• Narcoticele;
• Medicamentele pentru tratarea bolii Parkinson;
• Tranchilizantele.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Apar simptome care indică o afecţiune gravă:
• Scaune cu sânge sau negre (melenă);
• Modificări ale stării de conştieţă sau alertă, de exemplu leşin sau lipsă de răspuns;
Ameţeală;
• Febră mare (peste 38,30C);
• Sângerarea rectală masivă;
• Tahicardie (frecvenţă cardiacă crescută) sau tahipnee(frecvenţă respiratorie crescută);
• Tulburări respiratorii ca de exemplu: scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, dificilă, imposibilitatea de a respira, wheezing (respiraţie şuierătoare), apnee (lipsa respiraţiei) sau sufocare;
• Abdomen rigid, “abdomen de lemn”;
Dureri abdominale severe;
Slăbiciune;
• Icter (colorarea în galben pielii şi a albului ochilor);

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Diana Ionescu: laserul în parodontoză și alte afecțiuni stomatologice