Hiperpigmentarea se referă la închiderea la culoare a anumitor zone de piele, de obicei la nivelul feţei, cauzată de producţia crescută de melanină (pigmentul care se găseşte în mod normal în piele). Apare cel mai frecvent la femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 50 ani, iar în 10% din cazuri apare la bărbaţi. Mai expuse la hiperpigmentare sunt persoanele care constituţional au pielea mai închisă la culoare şi la cele care au rude cu asemenea modificări.
De obicei hiperpigmentarea apare sub forma unor pete mici, colorate, maronii la nivelul zonelor expuse la soare (faţă, mâini, decolteu) care se numesc lentigine solare (popular „pete de bătrâneţe” sau „pete de ficat”) şi care se datorează expunerii la soare pe termen lung.
De fapt, expunerea solară este una dintre principalele cauze de apariţie a petelor hiperpigmentare.
Poate apărea ca urmare a leziunilor (arsurilor) solare, a inflamaţiilor sau a altor leziuni de la nivelul tegumentelor, inclusive cele date de acne.
Uneori hiperpigmentarea apare ca urmare a modificărilor hormonale (estrogen şi progesteron) de ex. în timpul sarcinii (cloasma sau “ masca gravidică” ) sau când se folosesc contraceptive orale şi în aceste cazuri ea este temporară.
Alteori, colorarea pielii poate apărea ca urmare a altor afecţiuni, de ex. boala Addison care se caracterizează prin insuficienţa suprarenală (scăderea producţiei de hormoni suprarenalieni – cortizol şi aldosteron).
Anumite medicamente pot da reacţii fototoxice cu hiperpigmentare: antiaritmice, antibiotice, antiepileptice, antidepresive, antihistaminice, chimioterapice, antiacneice). Pacienţii cu afecţiuni tiroidiene pot prezenta şi ei hiperpigmentare.
Alte cauze: hemocromatoza (acumularea cronică a fierului în organism), porfiria cutanată (tulburare a sintezei hemului), sclerodermia (boală cronică, autoimună care se manifestă prin exces de colagen la nivelul ţesuturilor conjunctive din întreg organismul), acanthosis nigricans (pete maronii apărute la nivelul pliurilor pielii, însoţite sau nu de veruci cutanate).