Afazie – ce este, tipuri de afazie, cauze

[vorbire dificilă, disfazia]

Descriere

Afazia este o tulburare de limbaj rezultată în urma deteriorării sau a vătămării acelei părţi a creierului care controlează exprimarea şi înţelegerea limbajului. Frecventă la persoanele în vârstă care de cele mai multe ori au suferit un atac cerebral, afazia pune individul in imposibilitatea de a întelege limbajul vorbit sau scris.

Persoanele afectate de afazie pot pronunţa anumite sunete şi pot, de asemenea, întelege cuvinte vorbite, dar sunt incapabile să-şi contureze propriile cuvinte. În alt caz, ele pot fi în măsură să articuleze un cuvânt, dar la fel de uşor devin incapabile să rostească un altul.

Fără să implice tulburări optice sau auditive, disfazia produce individului disconfortul de a nu găsi cuvintele corecte pentru continuarea propriilor gânduri şi, fără o paralizie a membrului superior, disconfortul de a nu se mai putea exprima în scris; pe scurt, afazia implică probleme privind înţelegerea unei conversaţii, cititul, scrisul, folosirea numerelor.

Există multe tipuri de afazie în funcţie de aria creierului care a fost afectată şi de gravitate. Afazia poate fi: expresivă  (afazie Broca) (persoana ştie ce vrea să spună, dar prezintă dificultăţi în a comunica altora), receptivă (afazie Wernicke) (persoana poate auzi o voce sau poate citi o imprimare, dar nu înţelege sensul mesajului), anomică sau dezorganizată  (afazie amnezică) (ceamai uşoară formă caracterizată de dificultatea de a găsi cuvintele potrivite pentru a vorbi şi a scrie), globală (cea mai severă formă, de obicei survine unui accident vascular cerebral şi se manifestă prin imposibilitatea în acelaşi timp de a scrie, citi, vorbi şi a înţelege cuvintele) şi afazia primară progresivă (pierderea capacităţii de a citi, a vorbi, a scrie progresiv, pe o perioadă de timp). Cei afectaţi de această formă au, însă, abilitatea de a comunica în alte moduri decât vorbirea, de exemplu prin gesturi, iar pentru mulţi există şansa terapiei prin logopedie şi medicaţie adecvată).

Persoanele cu afazie Broca prezintă afectarea porţiunii frontale a ariei cerebrale corespunzătoare vorbirii din lobul frontal (de obicei cel stâng). Persoanele cu acest tip de afazie vor elimina anumite cuvinte din limbajul lor (de ex. “şi”) şi vor vorbi cu propoziţii scurte, dar care au sens. De obicei acestea vor înţelege ceea ce vorbesc alte persoane.

Persoanele cu afazie Wernicke prezintă afectarea porţiunii posterioare a ariei vorbirii situată în lobul temporal (de obicei cel stâng).

Persoanele cu această tulburare pot vorbi cu propoziţii lungi şi lipsite de înţeles, adaugă cuvinte inutile sau inventează cuvinte noi. În general au probleme la înţelegerea limbajului folosit de alte persoane.

Forme ale afaziei sunt: senzorială, motorie şi mixtă (asocierea formei senzoriale cu cea motorie, una dintre ele fiind cea dominantă).

Aşadar, totul unitar numit „minte” este, în fond, dependent de funcţionarea coerentă şi independentă a diferitelor părţi ale creierului, fiecare dintre ele fiind expuse deteriorării, fără implicarea celeilalte părţi.

Cauze posibile

Afazia este produsă de afectarea zonei creierului responsabilă de limbaj, situată de obicei în emisfera cerebrală stângă şi poate apărea ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale, traumatismelor craniene sau tumorilor cerebrale.

Dificultatea în vorbire este, în general, o consecinţă a afecţiunilor cerebrale sau a problemelor nervilor ce deţin controlul asupra muşchilor faciali, laringelui, corzilor vocale.

Starea patologică a mandibulei, bolile musculare, dinţii şi gura au caracterul de a afecta vorbirea.

Inflamaţiile, polipii, chisturile sau tumorile (anomalii ale corzilor vocale) lezează vocea, suprimându-i calitatea.

O parte dintre aspectele ce favorizează apariţia disfaziei sunt efectele unor boli metabolice, unor leziuni, tumori sau infecţii.

Alcoolismul, boala Alzheimer, scleroza laterală amiotrofică (numita şi boala Lou Gehrig -se caracterizează prin pierderea progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării), autismul, paralizia cerebrală, demenţa, abuzul de droguri, contuziile, laringita, scleroza multiplă sau epilepsia sunt o parte dintre cauzele cele mai importante ale afaziei.

Pe de altă parte, nu mai puţin importante sunt cauzele ce poartă numele unor boli sau sindroame greu de controlat: sindromul Angelman (afecţiune genetică ce determină disabilităţi de dezvoltare şi probleme neurologice), botulism (boala cauzată de ingestia unei toxine care blochează transmiterea impulsului nervos la fibrele musculare), paralizia Bell (paralizia sau slăbiciunea nervului facial), boala Huntigton (o boală neurodegenerativă erediatară caraterizată prin demenţă, declin cognitiv, coordonare defectuoasă a muşchilor), boala Parkinson şi miastenia gravis (boală cronică neuromusculară manifestată prin oboseală severă şi slăbiciunea muşchilor voluntari – cei mai mulţi dintre cei afectaţi dezvoltă slăbiciune şi căderea pleoapelor).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Damian Raluca Oana

Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a ... citește mai mult

Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Răzvan Stavri, SANADOR: despre tratamentul pentru hemoroizi