Singura grăsime „bună” din corp care arde energie în loc să o depoziteze. Cum se activează

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nu toate tipurile de grăsime din organism au același rol. În timp ce excesul de grăsime albă este asociat cu un risc crescut de afecțiuni metabolice, un alt tip de țesut adipos ar putea avea efecte benefice asupra sănătății fizice și mintale.

Un studiu amplu, care a analizat datele a peste 100.000 de persoane, sugerează că prezența grăsimii brune active este asociată cu un risc mai redus de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, depresie și anxietate. Descoperirea, prezentată într-o cercetare publicată în revista științifică Nature, deschide noi direcții de investigare a legăturii dintre metabolism și sănătatea creierului.

Ce este grăsimea brună

Organismul uman conține mai multe tipuri de țesut adipos, iar cele mai cunoscute sunt grăsimea albă și grăsimea brună.

Recomandări

(P) Ce organe se văd la RMN abdominal și cât de bine pot fi analizate?

Dr. Mihail avertizează asupra alimentelor ultraprocesate consumate zilnic. Ce produse pot părea sănătoase, dar merită verificate

Grăsimea albă are în principal rolul de a depozita energia sub formă de lipide. În schimb, grăsimea brună este specializată în producerea căldurii, un proces cunoscut sub numele de termogeneză. Aceasta conține numeroase mitocondrii și o proteină specializată, numită UCP1, care permite transformarea energiei în căldură. Pentru a realiza acest proces, țesutul adipos brun poate utiliza glucoză și acizi grași din circulația sangvină.

La adulți, depozitele de grăsime brună se găsesc în special în regiunea gâtului, deasupra claviculelor și în zona toracică.

Multă vreme, cercetătorii au considerat că acest țesut dispare aproape complet după copilărie. Studiile realizate începând cu anul 2009 au demonstrat însă că grăsimea brună rămâne prezentă și funcțională la o parte dintre adulți.

Citește și: Cum scapi de grăsimea viscerală în doar 20 de minute. Ce trebuie să faci zilnic

Legătura dintre grăsimea brună, depresie și anxietate

Analiza datelor medicale a peste 100.000 de participanți a evidențiat că persoanele cu depozite active de grăsime brună prezentau mai rar anumite afecțiuni metabolice și cardiovasculare. Cercetătorii au observat inclusiv o asociere cu o prevalență mai redusă a depresiei și anxietății, o descoperire care a atras atenția specialiștilor.

Până acum, interesul pentru grăsimea brună s-a concentrat în principal asupra rolului său în reglarea temperaturii corporale, controlul glicemiei și metabolismul energetic.

Noua cercetare sugerează că efectele sale ar putea fi mai complexe. Totuși, mecanismul prin care grăsimea brună ar putea influența sănătatea mintală nu este cunoscut.

Una dintre ipoteze este că persoanele cu țesut adipos brun activ au, în general, un profil metabolic mai favorabil, ceea ce ar putea contribui indirect la reducerea riscului unor tulburări psihice.

Poate reduce riscul de diabet și boli de inimă?

Capacitatea grăsimii brune de a consuma glucoză și acizi grași reprezintă un posibil mecanism prin care acest țesut ar putea influența sănătatea metabolică. Persoanele la care a fost identificată grăsime brună activă au prezentat o frecvență mai redusă a diabetului de tip 2 și a unor afecțiuni cardiovasculare. Cu toate acestea, cercetarea este retrospectivă și observațională.

Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că grăsimea brună previne direct diabetul, depresia sau bolile cardiovasculare. Este posibil ca și alți factori biologici sau de stil de viață să contribuie la asocierile observate. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă stimularea acestui țesut poate produce beneficii clinice reale.

Cum se activează grăsimea brună?

Activitatea grăsimii brune poate crește ca răspuns la temperaturi scăzute, deoarece organismul utilizează acest țesut pentru a produce căldură. Activitatea fizică și anumite mecanisme hormonale sunt, de asemenea, investigate pentru potențialul lor de a influența metabolismul țesutului adipos brun. Totuși, expunerea la frig nu reprezintă un tratament demonstrat pentru depresie, anxietate sau diabet, iar metodele de stimulare a grăsimii brune nu sunt încă recomandate ca intervenții medicale de rutină.

Foto: shutterstock