Paracetamol – de ce să îl alegem în caz de durere?

Felul în care acţionează celebrul analgezic paracetamol, utilizat de peste 50 de ani în Franţa, a fost descifrat recent de cercetătorii britanici şi suedezi. Munca lor a fost prezentată pe larg într-un articol publicat în revista Nature Communications.
Paracetamol – de ce să îl alegem în caz de durere?

Mă nimeresc în Franţa când m-a apucat o otită înfiorătoare (nici nu mai ştiu a câta) şi mă văd nevoită să fug la urgenţe. “Să nu care cumva să le spui medicilor de acolo că ai luat altceva pentru durere în afară de paracetamol”, mă sfătuieşte prin telefon o specialistă ORL. Aşa aflu şi eu că francezul e frate cu paracetamolul şi numai în el se încrede în vreme de durere.

Felul în care acţionează celebrul analgezic paracetamol, utilizat de peste 50 de ani în Franţa, a fost descifrat recent de cercetătorii britanici şi suedezi. Munca lor a fost prezentată pe larg într-un articol publicat în revista Nature Communications.

Contrar aspirinei, marele lui concurent extras din scoarţa de salcie şi de plop, paracetamolul este un produs pur al industriei chimice germane de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Virtuţile sale antalgice şi antipiretice (împotriva febrei) au fost demonstrate de chimistul german Karl Mörner încă din 1889, dar, bănuit de grave efecte indezirabile, acest medicament a fost destul de repede uitat.

Abia în 1948 chimiştii americani Bernard Brodie şi Julius Axelrod l-au redescoperit şi i-au redat inocenţa. De atunci, paracetamolul s-a bucurat de un succes răsunător. În Franţa, unde este comercializat din 1957, paracetamolul este cel mai vândut medicament, depăşind cu mult aspirina.

Cu toate acestea, până în prezent, nimeni nu a putut să identifice mecanismul aflat la originea proprietăţilor sale analgezice.

Testele grăitoare

O serie de teste i-au convins pe autorii studiului că proteina TRPA1, activată de diverse semnale dureroase precum căldura, presiunea sau prezenţa anumitor substanţe chimice, ar putea fi o ţintă bună pentru paracetamol.

Ei au constatat mai întâi faptul că sensibilitatea la căldura radiată de o placă fierbinte ar putea fi redusă, în testele pe şoareci, prin injectarea de paracetamol. Acest produs rămâne însă fără efect în cazul animalelor lipsite pe cale genetică de proteina TRPA1.

Cercetătorii au descoperit apoi că nu paracetamolul, ci un produs rezultat din transformarea acestuia în organism, era capabil să se lipească şi să activeze receptorul TRPA1 la şoareci, dar şi la om. În final, ei au constatat că acest fenomen se produce doar în măduva spinării, acolo unde se află capătul fibrelor nervoase asociate cu sensibilitatea senzorială, fapt ce concordă cu informaţiile cunoscute de mult timp, potrivit cărora acest analgezic rămâne fără efect atunci când este injectat local.

Dacă se confirmă faptul că proteina TRPA1 este principalul responsabil pentru efectele paracetamolului, inclusiv la om, noi analgezice care vor ţinti acest receptor ar putea fi fabricate şi fără efectele toxice pe care paracetamolul le are asupra ficatului.

Într-adevăr, paracetamolul este inofensiv dacă este luat într-o cantitate mai mică de 1 gram la fiecare 6 ore, dar accidente (hepatite acute) se pot produce dacă această doză este depăşită, mai ales la persoanele care au consumat alcool.

Citeşte şi: Cum calmează paracetamolul durerea

Andra Nastase
Andra Nastase

Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa ... citește mai mult

După ASTENIE, o porţie de ENERGIE
După ASTENIE, o porţie de ENERGIE
Cel mai nou articol Video:
Armando Lungu: despre vegetarianism și activitatea fizică