Stresul este considerat de mulți „boala secolului XXI”, dar problema reală este că, adesea, nu îl recunoaștem la timp. Ne-am obișnuit atât de mult cu ideea de agitație, deadline-uri și multitasking încât ajungem să ignorăm semnalele pe care corpul ni le trimite zilnic.
Organismul are propriul sistem de „alertă” și, în mod surprinzător, multe dintre simptomele fizice pe care le experimentăm nu sunt boli în sine, ci reacții la stresul cronic. Hai să le analizăm în detaliu:
Una dintre cele mai comune reacții la stres este contractarea involuntară a mușchilor, în special în zona gâtului, a umerilor și a maxilarului. Mulți oameni nu își dau seama că își încordează mușchii pe parcursul zilei sau că scrâșnesc din dinți (bruxism) în timpul nopții.
De ce se întâmplă? Stresul activează răspunsul de tip „luptă sau fugi”, iar corpul se pregătește, inconștient, de pericol. Mușchii se încordează ca mecanism de apărare. Pe termen lung, asta poate duce la dureri cronice de spate, gât sau migrene tensionale.
Pleoapele care „saltă” singure, clipitul excesiv sau spasmele oculare sunt adesea cauzate de oboseală nervoasă și stres acumulat. Nu sunt periculoase, dar pot fi extrem de deranjante.
Ce le declanșează? Lipsa somnului, anxietatea, consumul excesiv de cofeină și suprasolicitarea mentală. De obicei dispar după câteva zile de odihnă reală, dar pot fi un semnal clar că ai nevoie de pauză.
Insomnia este aproape sinonimă cu stresul. Fie că adormi greu, te trezești frecvent în timpul nopții sau ai un somn superficial, toate acestea pot fi semne că mintea ta este „prea activă” chiar și în repaus.
Legătura cu stresul: Stresul crește nivelul de cortizol, hormonul care te ține alert. Pe termen lung, dezechilibrul hormonal perturbă ciclurile naturale de somn, ceea ce duce la oboseală cronică, anxietate și chiar depresie.
Dificultate în concentrare, uitare frecventă, dificultate în a finaliza sarcini simple – toate pot indica că sistemul tău nervos este copleșit.
Cauza principală: Stresul afectează direct funcțiile executive ale creierului, mai ales când e cronic. Fluxul sanguin este direcționat către zone „de supraviețuire”, iar funcțiile cognitive de finețe (atenție, memorie, claritate) sunt afectate.
Te simți epuizat chiar și după 8 ore de somn? Este un semnal clasic al suprasolicitării nervoase. Corpul tău consumă multă energie pentru a face față stresului constant.
Ce se întâmplă: Nivelurile de cortizol fluctuează haotic, apare rezistența la insulină, iar producția de melatonină (hormonul somnului) este inhibată. Rezultatul? Un cerc vicios între oboseală, lipsă de odihnă reală și stres.
Stresul și digestia sunt strâns legate. Intestinul este denumit și „al doilea creier” deoarece conține milioane de neuroni și produce peste 90% din serotonina corpului.
Cum se manifestă:
Stresul afectează sistemul imunitar și hormonal, ceea ce poate duce la apariția acneei, eczemelor sau altor inflamații cutanate. Pielea, fiind un organ de „exprimare” al stării interne, reacționează direct.
Ce se întâmplă: Se produce mai mult sebum, inflamația crește, iar capacitatea pielii de a se repara scade. Acneea pe bărbie și obraji este des întâlnită în perioadele de stres intens.
FOTO: Shutterstock