Ioana Berza, kinetoterapeut: Durerile de spate, cele mai frecvente în zilele noastre

Durerile de spate sunt, la nivel mondial, între cauzele de top ale incapacității fizice sau absenteismului la locul de muncă.
23.09.2021
Ioana Berza, kinetoterapeut: Durerile de spate, cele mai frecvente în zilele noastre
Ioana Berza, kinetoterapeut: Durerile de spate, cele mai frecvente în zilele noastre

Durerile de spate sunt, la nivel mondial, între cauzele de top ale incapacității fizice sau absenteismului la locul de muncă, cu costuri imense pentru orice societate. Îngrijirea spatelui a ajuns fără să realizăm o problemă care necesită rutina zilnică precum dinții ne cer spălatul și stomacul mâncarea. Nu toți pacienții ajung la operații; în general, problemele pot fi ținute sub control cu tratament efectuat în centre specializate și cu un regim de viață corect în viața de zi cu zi învățat la noi, spune Ioana Berza, kinetoterapeut.

Statisticile arată că 3 din 4 persoane suferă, la un moment dat în viață, de dureri de spate. Date mai precise provin din SUA, unde 80% dintre americani se confruntă cu dureri de spate, iar 54% dintre cei suferinzi au conviețuit cu aceste probleme mai mult de cinci ani. Aproximativ o cincime dintre cei afectați de dureri acute în partea de jos a spatelui vor experimenta, pe termen lung, durerile cronice. Mai mult de jumătate din numărul total de cazuri de dureri de spate au apărut pe fondul sedentarismului.

Durerile de spate, prezente indiferent de vârstă

Așadar, durerile de spate sunt o problemă tot mai frecventă, la toate grupele de vârstă, spune Ionela Berza, kinetoterapeut, care vorbește despre cazuistica pe care o întâlnește în activitatea sa la cabinet:

Contracturile musculare sunt cele mai diverse și foarte des întâlnite. Apar din cauza pozițiilor vicioase în care ne desfășurăm activitățile zilnice și care solicită preponderent o grupă musculară de pe o parte a corpului. Aceasta trebuie să se contracte pentru a susține respectiva activitate, iar mușchiul antagonist (cel care se opune mișcării) trebuie să se alungească, pentru a permite această falsă echilibrare a posturii.

Deformările posturale apar în timp, prin persistența contracturilor. Atât timp cât musculatura nu este decontracturată, trage de coloană într-o anumită parte și, astfel, apar: cifoze, scolioze, lordoze etc. Un umăr poate ajunge mai sus, un sold – mai jos, mersul se modifică, iar durerile produse de contracturi se intensifică. Cele mai frecvente poziții care ne strică postura sunt:

  • Șofatul: cotul drept sprijinit pe suportul dintre scaune și mâna stângă sus pe volan determină coloana să se rotească automat spre dreapta;
  • Statul la birou: adesea, scaunul este incomod, monitorul este amplasat greșit, iar asta va determina rotirea zonei cervicale, cifozarea zonei toracale și lordozarea zonei lombare. Dacă mai stăm și picior peste picior, coloana va fi și mai afectată, pentru că este menținută într-o mișcare de rotație pentru un timp îndelungat.

În lipsa tratamentului, fără mișcare sau suplimente luate cu anii , discurile intervertebrale încep, din cauza compresiei, a deformării coloanei sau a contracturilor, să migreze și să apese pe canalul medular, care găzduiește măduva spinării și traseul nervilor spinali, și apar procesele artrozice, degerative atât ale discului cât și ale corpului vertebral.

Într-un stadiu avansat al afecțiunii, apare compresia nervului cu toată simptomatologia aferentă: la început, durere exact în zona vertebrei afectate, apoi arsură, amorțeală și furnicături zonale, iar procesul continuă pe traseul nervului comprimat. Senzația de durere devine foarte acută, uneori insuportabilă pe timpul nopții, apar amorțelile în membrele superioare sau inferioare, chiar senzația de paralizie. De obicei, acesta este momentul în care noi abia facem cunoștință cu pacienții, care vin să ne ceară ajutorul, spune specialistul.

Durerile de spate: cum se stabilesc etapele tratamentului

În aceste pusee acute, medicul specialist (neurologul sau medicul de recuperare medicală) prescrie mai întâi o rețetă cu antialgice și antiinflamatoare pentru a calma nervul afectat și a liniști pacientul, pentru a-i reda somnul și capacitatea de a începe tratamentul cu proceduri de kinetoterapie sau fizioterapie. În paralel, trebuie făcute investigațiile imagistice (RMN, rezonanța magnetică nucleară) pentru a detecta cauza durerilor și, după primirea rezultatului, se construiește planul de tratament.

După reducerea inflamației locale și a durerii, trebuie relaxată musculatura contractată și, dacă RMN-ul permite, trebuie efectuate tehnici de elongație pentru a mai elibera discul intervertebral din poziția sa defectuoasă, ca să nu mai apese pe nerv.

„La IOLA Center abordăm metoda CTC: Control – Tratament – Consolidare, iar fără cea din urmă etapă totul este o păcăleală! Majoritatea pacienților se opresc din tratament după ce efectuăm primele proceduri de kinetoterapie: exerciții de stretching, mobilitate, întărire a musculaturii paravertebrale. Ei nu înțeleg că,doar pe moment, i-am scăpat de disconfort și, poate, chiar de operație, dar cauza suferinței lor nu este înlăturată! Pentru a nu recidiva în aceste probleme, pacienții trebuie să-și schimbe stilul de viață, să se reechilibreze postural, să facă înot, să lucreze cu un kinetoterapeut și să facă acasă exercițiile recomandate”, spune Ionela Berza.

Specialiștii monitorizează starea pacientului din 3 în 3 ședințe, adăugând modificări tratamentului, în funcție de evoluția cazului. Dacă rezultatele nu apar după 10 ședințe, pacientul este îndrumat să ceară ajutorul medicului neurochirurg unde, pe baza investigației de rezonanță magnetică și a experienței de la clinică, va primi noi indicații de tratament, eventual în direcția intervenției chirurgicale.

„Operația de hernie de disc a ajuns ca cea de apendicită, se face laparoscopic, dar este foarte importantă recuperarea imediată, dar și pregătirea musculaturii preoperator, ca să obținem o recuperare rapidă , fără ca mușchii să se atrofieze. Totuși, niciun chirurg nu mai operează acum până nu trimite pacientul la recuperare medicală și se convinge că așa nu se obține niciun progres”, spune kinetoterapeutul.

Ce se întâmplă după tratament?

Recomandarile de stil de viață pe care specialistii clinicii le fac pacienților care au trecut prin tratament, pentru prevenirea recidivei, sunt foarte clare:

  • Menținerea unei poziții corecte pe parcursul zilei pentru a scădea uzura anormală a articulațiilor și a reduce presiunea asupra ligamentelor, permițând musculaturii să lucreze mai eficient și organismului să folosească mai puțină energie în mișcare;
  • Pentru tineri, activitatea fizică de cel puțin 30 de minute zilnic este absolut necesară: înot, jogging, ciclism, mers pe role, echitație;
  • Vârstnicilor li se recomandă practicarea, de 2-3 ori pe săptămână, a unor activități sportive fără solicitare intensă, care pot fi controlate prin pauze dese și exerciții de respirație: plimbări dimineața/seara, înot, badminton, tenis de masă, golf.
Cel mai nou articol Video:
Asist. Univ. Drd. Daniel Referendaru: tehnica „dinți într-o zi”