După aproape un secol de cercetare, imunoterapia – tratamentele care „antrenează” sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase – începe să își arate pe deplin potențialul. Pentru mulți pacienți, asta înseamnă ceva ce înainte părea imposibil: dispariția tumorilor fără chirurgie, chimioterapie sau radioterapie.
Cazul Maureen Sideris, o pacientă din New York, ilustrează această schimbare. După un tratament clasic pentru cancer de colon în 2008, ea a fost diagnosticată ani mai târziu cu cancer esofagian. De data aceasta, a primit un medicament de imunoterapie – dostarlimab – în cadrul unui studiu clinic. După câteva luni, tumora dispăruse complet. Fără intervenție chirurgicală. Fără tratamente invazive clasice.
Pentru mulți specialiști, astfel de rezultate marchează o etapă de maturizare a unui domeniu care a fost mult timp experimental.
Sistemul imunitar are, în mod normal, capacitatea de a identifica și elimina celulele „defecte”, inclusiv pe cele care devin canceroase. Problema apare atunci când celulele tumorale reușesc să „se ascundă” sau să păcălească acest sistem.
Imunoterapia încearcă exact acest lucru: să scoată la lumină cancerul și să reactiveze apărarea naturală a organismului.
Una dintre cele mai avansate forme este terapia CAR T-cell. În acest caz, medicii recoltează celule imunitare (limfocite T) din sângele pacientului, le modifică în laborator pentru a recunoaște cancerul și apoi le reintroduc în organism. Practic, sistemul imunitar este „reprogramat” să vâneze tumorile.
Această metodă este folosită în special în cancerele de sânge, unde rezultatele sunt cele mai bune în prezent.
O altă categorie importantă este cea a inhibitorilor „checkpoint”. În mod normal, sistemul imunitar are mecanisme de frânare care îl împiedică să atace propriul corp. Unele tumori exploatează aceste frâne pentru a se ascunde.
Medicamentele din această clasă dezactivează aceste mecanisme de oprire, permițând celulelor imunitare să atace cancerul. Pentru această descoperire, cercetătorii au primit Premiul Nobel în 2018, iar tratamentele sunt deja folosite pe scară largă în mai multe tipuri de cancer.
Deși rezultatele pot fi spectaculoase, imunoterapia nu este o soluție universală. În prezent, doar aproximativ 20–40% dintre pacienți răspund la tratament.
În plus, efectele secundare pot fi imprevizibile. Pentru că sistemul imunitar este „eliberat de frâne”, uneori poate ataca și țesuturi sănătoase. Pot apărea reacții inflamatorii la nivelul pielii, intestinului sau organelor interne, iar în cazuri rare pot fi afectate ficatul, inima sau rinichii.
Specialiștii descriu aceste efecte ca un „schimb de risc”: tratamentul poate salva vieți, dar nu este lipsit de costuri biologice.
O problemă majoră rămâne eficiența redusă în tumorile solide, care reprezintă peste 90% dintre cazurile de cancer. Aceste tumori sunt mai greu de „pătruns” de către celulele imunitare și mai dificil de țintit cu terapiile existente.
În plus, imunoterapia este costisitoare și complexă, mai ales în cazul terapiilor personalizate precum CAR T-cell, care necesită modificarea celulelor fiecărui pacient în parte.
Cercetătorii explorează deja modalități de a crește rata de succes a acestor tratamente. Unele studii sugerează că alimentația bogată în fibre ar putea influența microbiomul intestinal și, indirect, răspunsul imunitar la terapie.
Alte cercetări investighează medicamente deja existente, precum statinele, care ar putea amplifica eficiența imunoterapiei prin efecte neașteptate asupra comunicării celulare. Există chiar și ipoteze legate de momentul administrării tratamentului, unele date sugerând că ora din zi ar putea influența răspunsul organismului.
Deși nu este încă o soluție perfectă, imunoterapia a schimbat fundamental modul în care este gândit tratamentul cancerului. În loc să distrugă direct tumora din exterior, medicina începe să folosească propriul organism ca instrument de vindecare.
Pentru mulți pacienți, asta nu mai este doar cercetare de laborator, ci o realitate clinică: tratamente mai puțin invazive și, în unele cazuri, remisiuni complete.
Foto: Shutterstock