Dr. Marina Dumitraș: “Recomand pacienților cu litiază veziculară confirmată ecografic să folosească metoda meselor fracționate…”

Alimentele pe care simțim nevoia să le consumăm în sezonul rece, dar mai ales cantitatea și combinațiile lor, sunt deseori greu de digerat. Acestea pot contribui la apariția sau reactivarea unor afecțiuni precum ulcerele gastroduodenale, gastritele, colicii biliari, litiaza veziculară, colesterol în exces etc.

Despre litiaza veziculară, o afecțiune cu o incidență ridicată în sezonul rece, dar și despre modalitățile de tratament pe care medicina modernă ni le propune, ne vorbește Dr. Marina Dumitraș – Medic Primar Chirurgie Generală, Proctologie, Doctor în Științe Medicale.

CSID: Ce este litiaza veziculară și cum se manifestă aceasta?

Dr. Marina Dumitraș: Litiaza veziculară constă în apariția calculilor la nivelul colecistului (fierei) sau a veziculei biliare. Colecistul este un rezervor al secreției biliare, care se evacuează în perioadele interdigestive.

Există momente și situații în care colecistul este afectat, suferă tulburări de motilitate adică tulburări de contracție și evacuare, când colecistul ar trebui să excrete secreție biliară în perioadele interdigestive. Aceste tulburări de motilitate constau în existența la nivelului colecistului a unui polip vezicular.
Aspectul lui cudat împreună cu apariția unor fenomene de stază a secreției biliare (dischinezie biliară) și a suprasaturării bilei cu colesterol creează condiții pentru apariția nucleului viitorului calcul.

CSID: Care sunt cele mai eficiente metode de diagnostic?

Dr. Marina Dumitraș: În sindromul dureros de hipocondru drept, adică atunci când avem un episod colicativ biliar, ecografia (metodă noninvazivă, repetabilă ori de câte ori avem nevoie), este de primă intenție, are cea mai mare sensibilitate și specificitate pentru a detecta litiaza veziculară, chiar și microlitiaza veziculară și sludgiul (noroiul biliar). Ecografic, putem să-i apreciem pereții colecistului, stabilind gradul inflamației. Dacă pereții sunt subțiri, atunci știm că este o inflamație acută, știm că vorbim de o colecistită acută. Dacă pereții sunt îngroșați, înseamnă că pacientul a avut episoade colicative repetate și înseamnă că avem de-a face cu o colecistită cronică.

(…) Noi avem nevoie de  aceste informații pentru a aprecia complexitatea intervenției ulterioare. La fel de mult apreciem conținutul lui (ca de exemplu, un hidrops vezicular în tensiune, cu un ax lung mai mare de 10), că este redus de volum sau când este mulat pe calculi, atunci când vorbim de o colecistită sclera-atrofică. Este foarte important sa aflam si daca există un sept în interior, adică un perete despărțitor. Apariția acestui sept este considerată un factor predispozant pentru apariția tulburărilor de motilitate, adică de contracție și de evacuarea lui, adică vorbim deja de o dischinezie biliară patentă. De asemenea, este foarte important să apreciem forma lui, vorbim de colecistul cudat, răsucit în jurul propriului ax, care reprezinta un factor predispozant pentru apariția acestor tulburări de evacuare a secreției biliare și stagnarea ei.

CSID: Care este tratamentul de elecție pentru litiaza veziculară?

Dr. Marina Dumitraș: Tratamentul este exclusiv chirurgical și constă în îndepărtarea colecistului, adică operație denumită colecistectomie. Nu se pot extrage doar pietricelele, ci trebuie îndepărtat rezervorul de calculi (fierea, bila).

CSID: Ce complicații pot apărea în cazul litiazei veziculare netratate și când este necesară intervenția chirurgicală?

Dr. Marina Dumitraș: Complicațiile posibile sunt majore. În general, eu atenționez pacienții, chiar atunci când mă aflu în rolul de ecografist si chirurg, că există două tipuri de complicații:  infecțioase și migratorii.
Complicațiile depind de ceea ce se descoperă în timpul ecografiei, adică de tipul și dimensiunile calculilor, dar și de terenul și tarele pacientului.
În cazul calculilor mici (microcalculi veziculari) există riscul de migrare a calculilor prin canalul cistic, prin care se scurge secreția biliară, în calea biliară principală. Astfel, pot determina un pasaj coledocian și pot fi eliminați dacă sunt microcalculi (calculi milimetrici). În același timp, se pot bloca în calea biliară principală, în coledoc, adică acolo pe unde se scurge secreția biliară necesară în perioadele în care se efectuează digestia. În acel moment, pacientul are nevoie de o metodă minim invazivă endoscopică numită ERCP.

(…) O altă complicație posibilă este de a avea un calcul mare, care obstruează (blochează) canalul cistic. Secreția biliară nu se mai poate evacua și din această cauza se acumulează în fiere (în colecist) și ne dă hidrops vezicular, acest colecist destins de volum, plin cu secreție biliară, care prin stagnarea acesteia într-un interval de 48-72 de ore se poate suprainfecta și poate să dea o piocolecistită acută flegmonoasă (fiere cu puroi).
Există și riscul de a avea complicații atunci când vorbim de acești calculi mai mari de 1 cm, care pot bloca canalul cistic, și anume perforații sau microabcese – abcese cu riscul de a face o peritonită localizată și eventual fistule, acele comunicări între colecist – în cazul existenței unui minim orificiu de perforație la nivelul colecistului – și stomac, ficat, duoden (organe din vecinătate) și atunci vorbim de o peritonită generalizată.

Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când descoperim ecografic litiaza veziculară, iar pacientul prezintă un minim sindrom dispeptic de tip biliar: greață, gust amar matinal, o jenă în hicondrul drept sau chiar semne de indigestie ușoară. Este de preferat să intervenim la rece, nu, într-un episod colicativ biliar major.

CSID: Cum influențează alimentația specifică sezonului rece starea pacienților cu litiază veziculară?

Dr. Marina Dumitraș: Alimentația bogată în alimente coleretice și colecistokinetice va influența negativ evoluția unui pacient cu litiază veziculară; consumate în exces, alimentele precum salatele cu maioneză, carnea de porc, preparată sub diferite forme, vor stimula în exces secreția biliară, iar pacientul va avea un episod colicativ zgomotos.

CSID: La ce alimente trebuie să fie atente persoanele diagnosticate cu litiază veziculară?

Dr. Marina Dumitraș: Alimentele care ar trebui consumate cu moderație sunt: carnea de porc, bogată în colagen, sosurile grase, maioneza ar fi bine să nu fie consumate în cantitate mare; la fel dulciurile, cozonacul, torturile, ar fi recomandate în cantități de o felie pe parcursul unei zilei.

Problema o reprezintă nu numai cantitatea  alimentelor consumate ci și calitatea și asocierea lor, care stimulează secreția biliară în exces. Pentru pacienții cu litiază veziculară confirmată ecografic, simptomatică, recomand să nu mănânce în exces alimente grele și să folosească metoda meselor fracționate cu cantități mici de alimente.

La sfârșitul mesei, ideal să consume preparate pe bază de anghinare: ceai, comprimate sau picături sau chiar o cană de cafea.

CSID: Pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, ce alte măsuri pot lua pacienții cu litiază veziculară?

Dr. Marina Dumitraș: Din păcate, pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, este necesară intervenția chirurgicală minim invazivă, laparoscopică, reprezentată de colecistectomia laparoscopică în circa 99% din cazuri.

Pacienții deja diagnosticați cu litiază și simptomatici trebuie să înțeleagă că episoadele colicative repetate au consecinte asupra lor, cu riscuri de complicații locale și generale: colecistită acută litiazică, plastron pericolecistic, abcese hepatice, fistule colecisto-coledociene și colecisto-duodenae, etc.

De preferat este să nu ajungă în această etapă și să sancționeze la timp colecistul, cu cât mai puține riscuri.

CSID: Cum putem preveni apariția acestei afecțiuni?

Dr. Marina Dumitraș: Prevenirea litiazei veziculare se poate realiza printr-o ecografie anuală, a unui bilanț bio-chimic o dată pe an, dar și prin controlul dislipidemiei, pentru că nucleul viitorului calcul este reprezentat de către un precipitat colesterolotic. Cu cât pacientul ajunge mai repede la medic și operează acest organ bolnav, colecistul, printr-o metodă  minim invazivă și într-un stadiu de inflamație fără complicații, cu atât recuperarea pacientului va fi mai ușoară.

Citește și: Hernia ombilicală și diastazisul în medicina modernă | Dr. Marina Dumitraș: „Cele mai afectate persoane sunt pacienții obezi”

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alice Moisescu - Web-Editor
Ambițioasă, consecventă și iubitoare de frumos, așa cum se descrie chiar ea, Alice este consultant de imagine. Și dacă în adolescență era fascinată de mănușile sau pălăriile bunicii și se inconjura de reviste precum Vogue, Marie Claire sau Harper’s Bazaar, ei bine... acum Alice este ...
citește mai mult
Dr. Marina Dumitraș - Medic primar Chirurgie Generală
Dr. Dumitraș Marina este medic primar Chirurgie Generală – competență flebologie, ultrasonografie generală și chirurgie laparoscopică, Doctor în științe medicale. Competențe Competență Flebologie: Scleroterapie și Laser Vascular (Clinica Skinmed) Competență Chirurgie Laparoscopica ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”