Cum se poate transforma o infecţie în cancer

Inflamaţia cronică a ficatului, a stomacului sau a colonului, de cele mai multe ori ca o consecinţă a infecţiilor virale sau bacteriene, reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de a dezvolta cancer. Oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology, Statele Unite, au ajuns la această concluzie după 30 de ani de cercetări.
Cum se poate transforma o infecţie în cancer

Inflamaţia cronică a ficatului, a stomacului sau a colonului, de cele mai multe ori ca o consecinţă a infecţiilor virale sau bacteriene, reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de a dezvolta cancer. Oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology, Statele Unite, au ajuns la această concluzie după 30 de ani de cercetări.

Helicobacter pylori este una dintre bacteriile care cauzează ulcer stomacal şi, în cele din urmă, cancer, la specia umană. Helicobacter hepaticus acţionează în mod similar, la şoareci, iar savanţii i-au urmărit evoluţia pentru a înţelege cum are loc acest mecanism la oameni.

Inflamaţia este o reacţie naturală a organismului la atacul infecţiilor, însă dacă se menţie pe perioade îndelungate, poate afecta sănătatea ţesuturilor învecinate. Potrivit unui studiu publicat în revista de specialitate The Lancet, 16% dintre cazurile de cancer au ca punct de plecare o infecţie.

Inflamaţia apare în momentul în care sistemul imunitar detectează distrugeri celulare sau prezenţa vreunui agent patogen. Acest lucru declanşează apariţia unui val de celule imune, numite macrofage şi neutrofile, care au rolul de a înlătura primejdia şi de a restabili ordinea. Ele “înghit” organismele invazive, celulele moarte, resturile şi materialele eliberate de celulele deteriorate, cum ar fi proteinele, acizii nucelici şi alte molecule.

Pe lângă faptul că înlătură intruşii, celulele sistemului imunitar eliberează şi nişte substanţe chimice înalt reactive pentru a distruge bacteriile. Se pare că acesta este momentul în care “se deschid larg porţile” cancerului, pentru că, explică unul dintre autorii studiului, aceste substanţe chimice eliberate în urma înghiţirii bacteriilor afectează şi ţesutul sănătos.

Dacă inflamaţia persistă, ţesuturile sunt impregnate în mod constant cu această substanţă reactivă. În cadrul studiului efectuat la Massachusetts Institute of Technology, şoarecii de laborator infectaţi cu H. hepaticus au fost ţinuţi sub supraveghere timp de 20 de săptămâni. După 10 săptămâni, şoarecii au dezvoltat colită severă şi hepatită. La finele celor 20 de săptămâni, unii dintre ei aveau deja cancer de colon.

Reacţiile chimice ajung până la nivelul AND-ului care suferă şi el schimbări. Sub atacul agenţilor patogeni, organismul încearcă să repare AND-ul modificat, iar această manifestare diferă în funcţie de organ. De exemplu, ficatul se autocorectează mai eficient decât colonul.

În plus, spre deosebire de ficat, celulele neutrofile din colon eliberează şi acid hipocloros (un constituent al înălbitorului casnic) care cauzează distrugeri serioase ale moleculelor AND şi ARN. Practic, celulele sistemului imunitar distrug bacteriile şi viruşii în mod eficient, însă distrug şi ţesuturile sănătoase dacă se menţin prea mult timp în zonă.

Citeşte şi: Inflamatia, inamicul numarul 1 al organismului

Ganglionii inflamati – ce inseamna acest lucru?

Top alimente care combat inflamatia in organism

Elena Nistor

Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ... citește mai mult

Cum îmi protejez smalţul dentar?
Cum îmi protejez smalţul dentar?
Cel mai nou articol Video:
Dr. Matei Bâră: radioterapia în cancerele din sfera ORL