Cum poate fi afectată fertilitatea de boli autoimune

Statisticile şi-au spus cuvântul: bolile care au un impact mai mic sau mai mare asupra fertilităţii constituie o problema complexă.
Cum poate fi afectată fertilitatea de boli autoimune

Statisticile şi-au spus cuvântul: bolile care au un impact mai mic sau mai mare asupra fertilităţii constituie o problema complexă. În general, cauzele infertilităţii de cuplu sunt, în proporţie de 35%, legate de afecţiunile femeilor, 35% de afecţiunile bărbaţilor, 20% de afecţiuni ale ambilor parteneri, iar în 10% din cazuri cauza rămâne neelucidată.

Însă ce se întâmplă cu restul de 10% din cazuri în care factorii declanşatori nu sunt complet elucidaţi? Multe sunt corelate cu dereglări ale sistemului imunitar – bolile autoimune, care se manifestă atunci când propriul sistem de apărare percepe organismul că pe un inamic şi produce anticorpi împotriva acestuia.

Există peste 80 de tipuri de boli autoimune, multe dintre ele au simptome asemănătoare şi pot acţiona similar asupra organismului, ceea ce face diferenţierea între ele mai dificilă. Un numitor comun al acestor boli este determinat de faptul că reacţiile sistemului imunitar nu mai funcţionează corespunzător iar sistemul de apărare începe să atace celulele organismului, inclusiv cele reproducătoare, afectând astfel procese esenţiale pentru obţinerea unei sarcini: rezervă ovariană şi ovulaţia.

Bolile autoimune şi tratamentul acestora – un cuţit cu două tăişuri

Dereglările autoimune ale organismului constituie o premisa pentru că celulele embrionare să fie interpretate de sistemul imun că fiind străine (că un atac asupra corpului) şi astfel să se iniţieze distrugerea acestora înainte că embrionul să fie implantat în uter, inhibând astfel concepţia sau provocând un avort spontan.

„Deşi cele mai frecvente boli autoimune specifice femeilor (tiroidita autoimună, artrită, boală Crohn, lupus, psoriazis, boală Addison şi diabetul de tip I) nu afectează în principal sistemul reproducător, ele pot influenţă fertilitatea prin tulburările metabolice pe care le induc: amenoree sau cicluri menstruale anovulatorii.

Mai mult decât atât, tratamentele prescrise pentru aceste boli pot constitui un pericol pentru fătul în dezvoltare sau pot la rândul lor să ducă la creşterea riscului de avort spontan. Astfel, deşi ameliorarea acestor afecţiuni depinde de terapiile medicamentoase, reversul medaliei este întocmai îngreunarea conceperii unui copil, din cauza deteriorării foliculilor ovarieni sau efectelor nocive asupra fătului.” – afirmă dr. Dorina Codreanu, medic specialist Obstetrică-Gnecologie cu supraspecializare FIV în cadrul Gynera Fertility Center.

Totuşi, „simptomele bolilor autoimune se manifestă în etape, prin perioade de maximă activitate şi perioade de remisie. În acest context, specialiştii recomandă plănuirea sarcinii în intervalele în care simptomele sunt inactive şi medicaţia întreruptă pentru a reduce la minimum riscurile asociate: restricţia de creştere intrauterină a fătului, preeclempsia severă, apariţia trombozelor, avortul spontan. ” adaugă dr. Dorina Codreanu.

Infertilitatea masculină şi bolile autoimune

Factorii care determina infertilitatea masculină sunt la fel de numeroşi şi complecşi că în cazul femeilor, iar bolile autoimune nu lipsesc nici ele de pe această lista. „Acestea afectează capacitatea de reproducere masculină prin apariţia în lichidul seminal a anticorpilor care atacă spermatozoizii. Astfel, spermatozoizii îşi pot modifică motilitatea, structura, funcţiile sau provoca blocaje, efecte ce împiedică drastic procesul de concepere a unui copil.”– susţine dr. Dorina Codreanu.

Atunci când sunt încă în stadii incipiente, bolile autoimune pot fi greu de identificat atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor. Procedura de depistare a acestora implică de cele mai multe ori, pe lângă testele de sânge şi o colaborare între ginecolog şi alţi specialişti (endocrinolog, reumatolog, specialist în imunologie). Majoritatea deficienţelor imunitare nu pot fi vindecate în totalitate, astfel că în cele mai multe cazuri este nevoie de terapie medicamentoasă pentru a stabiliza simptomele. Netratate pe termen lung, aceste afecţiuni pot duce la infertilitate, iar în acest caz singură soluţie pentru o sarcina rămâne fertilizarea în vitro.