Corticosteroizi, antibiotice, anticoagulante – ce trebuie să știți despre ele. Explică dr. Mihaela Amariei, medic cardiolog

27.03.2021 | Paula Rotaru
Corticosteroizi, antibiotice, anticoagulante – ce trebuie să știți despre ele. Explică dr. Mihaela Amariei, medic cardiolog
Dr. Mihaela Amariei este medic primar cardiolog ARES.

„Luați azitromicină. Ba nu, mai bine claritromicină. Preventiv, și ceva anticoagulant. Niște aspirină. Dar mai bine adăugați și niște vitamine, că n-au ce strica. Poate și ceva homeopat, o tinctură, ceva capsule cu plante. Un ulei esențial n-ar strica. Dacă puneți mâna și pe niscai ivermectină, sunteți salvați! Ah, și neapărat protecție gastrică. Să fie acolo, nu se știe.” 

Dacă vă sună cunoscut, înseamnă că aveți deja prin sertarele de acasă tot felul de hapuri și extracte. Preventiv, că nu se știe niciodată când e nevoie de ele. Problema e că unii oameni iau astfel de recomandări ad litteram și înghit pastile de parcă ar fi bomboane. De cele mai multe ori, fără nici măcar să consulte un medic, diagnosticându-se acasă cu ajutorul doctorului Google.

Or treaba asta nu are cum să rămână fără consecințe. Organele noastre, cu precădere ficatul, rinichii, inima, nu pot duce „în cârcă” tot felul de combinații de medicamente luate brambura, în funcție de cum spune azi Cutărică, iar mâine vine Icsulică și zice exact pe de-a-ndoaselea.

Pandemia ne-a transformat pe unii dintre noi în ipohondri care pleacă urechea la tot felul de „specialiști”, fără să fim câtuși de puțin circumspecți vizavi de „bunele intenții” ale celor care emit sfaturi fără a avea o pregătire medicală în acest sens.

Frica de boală, de moarte, în contextul virusului care a pus pe jar întreaga planetă, e firească. Dar „ne-frica” de reacții adverse, în schimb, nu e deloc un lucru bun. Pentru că ne aduce în pragul unor complicații pe care medicii, cei care efectiv tratează pacienți COVID, cu greu le mai pot corecta.

Vorbim în acest interviu cu dr. Mihaela Amariei, medic primar cardiolog la Centrele Ares, despre pericolul (dar și beneficiile) acestor medicamente care încing spiritele între diverse tabere pro sau contra folosirii lor în tratamentul COVID, dar nu numai.

Automedicația cu corticosteroizi și reacțiile adverse

CSÎD: Care sunt clasele de medicamente ce pot favoriza creșterea tensiunii arteriale și, implicit, pot crește riscul unui eveniment cardiovascular?

Dr. Mihaela Amariei: Este important pentru pacienții care au hipertensiune arterială, dar și pentru cei care au tensiunea normală să cunoască faptul că unele medicamente pot determina creșterea tensiunii arteriale.

Menționez aici printre cele mai utilizate tipuri de medicamente care pot induce creșterea tensiunii arteriale: anumiți steroizi/corticosteroizi, unele antidepresive, ciclosporina, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, decongestionante nazale, eritropoietina.

CSÎD: Ce părere aveți despre automedicația la domiciliu cu corticosteroizi, în special dexametazonă și medrol, în forme moderate de infecție cu SARS-CoV-2? Sunt anumite categorii de persoane cărora le sunt contraindicate aceste medicamente?

Dr. Mihaela Amariei: Corticosteroizii sunt o clasă de medicamente care scad inflamația în organism. De asemenea, reduc activitatea sistemului imunitar. Pentru că reduc umflarea, mâncărimea, roșeața și reacțiile alergice, aceste medicamente sunt deseori indicate pentru probleme ca astm, artrită, lupus, alergii.

Indicația de tratament corticosteroid se face exclusiv de către medic (cu adaptarea dozei în funcție de patologia fiecărui pacient), motiv pentru care nu se recomandă automedicația din cauza reacțiilor adverse posibile și interacțiunii cu alte medicamente, în special în cazul corticosteroizilor orali.

Sunt contraindicați la pacienții cu insuficiență cardiacă, infarct miocardic recent, hipertensiune arterială necontrolată.

Antibioticele luate „după ureche” pot duce la insuficiență renală sau hepatică

CSÎD: Dacă înainte de pandemie eram campioni la capitolul „înghițit antibiotic fără motiv”, acum, din cauza sfaturilor oferite de anumite persoane în mediul online, antibioticele au devenit un panaceu pentru COVID și sunt luate sau se încearcă să se facă rost de ele fără rețetă de la medic, pentru automedicația la domiciliu. Ce ar trebui să știe oamenii despre aceste antibiotice vehiculate pe internet în tot felul de scheme de tratament?

Dr. Mihaela Amariei: Niciun medicament nu este recomandat a se administra fără prescripția medicului. Antibioticele, mă refer aici la cele din clasa macrolidelor (eritromicina, claritromicina, azitromicina, clindamicina etc.) utilizate pe scară largă pentru a combate bolile tractului respirator, infecţiile pielii şi ţesuturilor moi cauzate de agenţi patogeni Gram-pozitivi, sunt în general bine tolerate.

Însă, utilizate pe termen lung și în doze neadecvate, pot cauza efecte adverse, cu semnificație clinică deosebită, precum și interacțiuni medicamentoase. Asta se poate întâmpla mai ales la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare care au în tratament medicamente ce influențează echilibrul electrolitic, funcția renală, hepatică.

Pot provoca reacții adverse ce implică tulburări de ritm cardiac, insuficiență renală acută, insuficiență hepatică.

O aspirină pe zi „face bine inimii” pacienților care au cu adevărat nevoie de ea!

CSÎD: Ce ne puteți spune despre aspirină, banala pastilă cu efect anticoagulant? Este adevărat că o aspirină pe zi face bine inimii și previne apariția cheagurilor de sânge, implicit și riscul de infarct, AVC?

Dr. Mihaela Amariei: Aspirina (acidul acetilsalicilic) este cel mai vechi și mai folosit antiagregant plachetar, fiind un produs ieftin și eficace. Prin efectul antiagregant plachetar, reduce riscul trombotic în leziunile arteriale, adică în prevenirea complicațiilor bolii coronariene, arteriopatiilor periferice și a accidentelor vasculare cerebrale.

Acest efect benefic este contrabalansat de riscul de sângerare datorat tocmai procesului fiziologic de coagulare.

Esența tratamentului antiagregant plachetar este găsirea „liniei fine de echilibru” între o prevenție antitrombotică eficientă și un risc hemoragic minim. Prin urmare, o aspirină pe zi „face bine inimii” pacienților care au cu adevărat nevoie de ea!

Doza maximă de aspirină pe zi

CSÎD: Cine nu trebuie să ia aspirină sub nicio formă?

Dr. Mihaela Amariei: Contraindicații majore prezintă pacienții care au alergie cunoscută la aspirină, cei cu istoric de hemoragie gastrointestinală, ulcer peptic sau orice altă sursă potențială de sângerare gastrointestinală sau genitourinară; de asemenea, la pacienții cu anemie (contraindicație relativă).

CSÎD: Trebuie să avem grijă dacă luăm aspirină în paralel cu alte medicamente?

Dr. Mihaela Amariei: Administrarea concomitentă de warfarină și aspirină crește riscul de sângerare, mai ales când doza de aspirină este mare; de asemenea AINS, corticoterapia sau consumul de alcool administrate împreună cu aspirina cresc riscul de sângerare gastrointestinală.

CSÎD: Care este doza corectă de aspirină? Efectul aspirinei e cu atât mai bun cu cât mărim doza? Cu alte cuvinte, putem lua „preventiv” vreo 3 pastile pe zi, în loc de una?

Dr. Mihaela Amariei: Aspirina induce efect antitrombotic în doză de 50-100 mg/zi. În doze mai mari de 80 mg/zi, aspirina are și efect antiinflamator. Efectul este proporțional cu doza și determină un efect procoagulant la doze > 1 g/zi.

Doza antiagregantă obișnuită este de 75-325 mg/zi, neexistând dovezi că o doză mai mare este mai eficientă. Deoarece efectele secundare sunt dependente de doză, se recomandă doza de 75-100 mg/zi pentru majoritatea indicațiilor.