Ce riscăm dacă neglijăm otitele de vară sau le tratăm după ureche

Nu neglijaţi afecţiunile ORL de sezon. Iată ce ne avertizează medicii, atrăgându-ne atenţia şi asupra riscurilor automedicaţiei, obicei frecvent în rândul românilor. Am stat de vorbă cu dr. Elena Lăţcan, medic primar ORL care ne-a explicat şi motivele pentru care aerul condiţionat nu trebuie reglat la temperaturi prea joase.
Ce riscăm dacă neglijăm otitele de vară sau le tratăm după ureche

Nu neglijaţi afecţiunile ORL de sezon. Iată ce ne avertizează medicii, atrăgându-ne atenţia şi asupra riscurilor automedicaţiei, obicei frecvent în rândul românilor. Am stat de vorbă cu dr. Elena Lăţcan, medic primar ORL care ne-a explicat şi motivele pentru care aerul condiţionat nu trebuie reglat la temperaturi prea joase.


CSÎD: Care sunt cele mai frecvente afectiuni ORL de sezon?
Dr. Elena Lăţcan:
Cele mai frecvente afectiuni ORL în sezonul de vară sunt rinitele alergice, rinofaringitele acute eritematoase sau pultacee, laringitele acute, acutizarea sinuzitelor cronice infecto-alergice, sângerari nazale (epistaxis postgripal sau complicaţii la pacienţii cu hipertensiune arterială), otite congestive sau otite externe fungice sau furunculoase acute, cefalee, vertij, lipotimii.

CSÎD: Ce riscăm dacă neglijam otitele?
Dr. Elena Lăţcan:
Otitele la adulţi şi mai ales la copii, complicaţii ale unor afecţiuni acute naso-faringo-sinuzale, nu trebuie neglijate pentru că pot duce la perforarea timpanului şi la pierderea auzului de diverse grade până la surzenie profundă, vertij, vărsături, până la imposibilitatea menţinerii poziţiei bipede, verticale (echilibru), cu repercusiuni mai ales la copiii mici în împiedecarea achiziţionării limbajului (în jurul vârstei de 2 ani). Iar mai târziu, reprezintă un impediment important în educaţie şi integrare în societate şi la locul de muncă (socializare).

CSÎD: Care sunt riscurile automedicaţiei?
Dr. Elena Lăţcan:
Riscurile automedicaţiei pot fi multiple: tratament insuficient pentru vindecarea afecţiunii, apariţia de complicaţii, uneori foarte grave, chiar cu punerea în pericol a vieţii (stări alergice, toxice), cronicizarea bolii, care devine astfel foarte greu de vindecat, în episoadele de acutizare, germenii implicaţi devenind rezistenţi.

CSÎD: Cât de periculoasă este expunerea la aer condiţionat?
Dr. Elena Lăţcan:
Temperatura optimă de folosire a aerului condiţionat este de 24 de grade Celsius, temperatură care îi permite corpului o adaptare rapidă şi fără nici o repercusiune asupra stării de sănptate, la trecerea din camera respectivă, în exterior, la o temperatură mai mare sau la o temperatură mai scăzută.

Totuşi, aerul condiţionat poate acutiza, la persoanele cu rezistenţă scăzută la infecţii, o sinuzită acută, cu cefalee intensă, uneori vertij, obstruare accentuată a nasului, prin alergia la rece, uneori declanşând lipotimii, vărsături, tulburări de vedere, conjunctivite acute, lăcrimări.


CSÎD: Cât mit şi cât adevăr este în expresia favorită a românilor “mă trage curentul”?
Dr. Elena Lăţcan:
Expresia „mă trage curentul” este întâlnită la persoanele cu sensibilitate crescută la rece (deficit imunologic de crioglobuline), cu afecţiuni cronice rino-sinuso-faringo-amigdaliene, cu rezistenţă scăzută la infecţii virale şi bacteriene, cu imunitate scăzută sau la cei cu boli cronice şi chiar cu cancer.

Din experienţă proprie şi profesională de peste 30 de ani, am constatat, ca o concluzie, că noi, cei din regiunea temperată, suntem mai sensibili la expunerea la curenţii reci de aer sau ca o glumă, „noi românii suntem degeraţi din perioada ceauşistă”.