Care sunt bolile de care suferă copiii cu forme grave de COVID-19

Copiii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 dezvoltă forme grave ale bolii COVID-19 dacă suferă de aceste afecţiuni preexistente.
Care sunt bolile de care suferă copiii cu forme grave de COVID-19

Potrivit unui nou studiu publicat în revista ştiinţifică JAMA, copiii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 prezentau comorbidităţi care au favorizat instalarea unor forme grave ale bolii COVID-19. Spre deosebire de adulţii infectaţi, copiii prezintă de regulă forme uşoare sau chiar asimptomatice de COVID-19.

În urma unui studiu transversal, care a trecut în revistă toate cele 48 de cazuri de copii cu vârsta mediană de 13 ani (fără diferenţe semnificative între sexe) care au ajuns în secţii de Terapie Intensivă din SUA şi Canada, în perioada 14 martie – 10 aprilie, s-a observat că majoritatea copiilor (83% – adică 40 de copii) prezentau anterior spitalizării o maladie gravă, preexistentă infecţiei cu noul coronavirus, 73% (35 de copii) aveau simptome ale unei infecţii respiratorii şi 38% (18 copii) au necesitat ventilaţie mecanică.

Din totalul de 48 de copii, doi au decedat (12, respectiv 17 ani), ca urmare a complicaţiilor severe favorizate de afecţiunile preexistente de care sufereau.

Diagnosticul de COVID-19 a fost stabilit pe baza testelor RT-PCR, iar majoritatea copiilor prezentau dificultăţi de respiraţie (tuse seacă, dispnee, senzaţie de sufocare).

De asemenea, s-a constatat că 24 de copii (50%) aveau o comorbiditate, 8 copii (17%) aveau două comorbidităţi, 9 copii (19%) aveau trei sau mai multe afecţiuni preexistente, iar restul nu aveau nicio comorbiditate.

Printre acestea, amintim: ventilaţia mecanică şi dializa renală de lungă durată (19 copii), o formă de cancer (11 copii), obezitatea (7 copii), diabet/cetoacidoză diabetică (4 copii), siclemia (2 copii) şi crizele vaso-ocluzive (3 copii), cardiomiopatia congenitală (3 copii), boala cronică pulmonară (2 copii), alte malformaţii congenitale (2 copii).

La momentul internării în spital, 33 de copii (69%) erau în stare severă sau critică, dintre care 12 (25%) au necesitat medicaţie vasoactivă (dopamină, dobutamină, epinefrină), iar 11 (23%) au avut insuficienţă singulară sau multiplă de organ.

Din totalul pacienţilor, 39 (81%) au necesitat asistenţă respiratorie, dintre care 21 (44%) au fost trataţi prin metode noninvazive, iar 18 copii (38%) au avut nevoie de ventilaţie mecanică prin traheostomie. Alţi 6 copii (13%) au avut nevoie de oxigenare extracorporeală transmembranară (ECMO).

Tratamentul în cazul a 28 de copii COVID-pozitivi a constat în administrarea de medicamente antivirale, de regulă hidroxiclorchină, fie ca agent singular, fie în combinaţie.

De exemplu, azitromicina a fost administrată în cazul unui copil ca agent unic, iar la şapte copii, în combinaţie cu hidroxiclorochină.

De asemenea, medicii au tratat 8 copii cu remdesivir, ca agent unic în cazul a doi copii şi în combinaţie cu un alt medicament în cazul celorlalţi şase.

Tocilizumab a fost administrat în cazul a 5 copii, ca agent unic pentru un copil, în combinaţie cu hidroxiclorochina pentru un copil, în combinaţie cu azitromicină şi hidroxiclorochină pentru alt copil, în combinaţie cu remdesivir şi hidroxiclorochină pentru încă un copil şi în combinaţie cu plasmă convalescentă în cazul altuia.

La momentul publicării acestui studiu, 15 copii erau în continuare spitalizaţi, însă mai puţin de 20% dintre ei erau în stare severă sau critică.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Nora Neghină, psiholog: ce determină comportamentul adictiv