By-pass-ul aorto-coronarian: cum se realizează și când e indicat

By-pass-ul coronarian corectează circulația sângelui de la nivelul arterelor coronare. Dr Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară, supraspecialist în chirurgia anevrismelor, ne-a explicat ce este by-pass-ul aorto-coronarian.

Ce se întâmplă doctore: În ce consă by-pass-ul coronarian?

Dr. Călin Popa:By-pass-ul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală practicată în scopul corectării circulației sângelui de la nivelul arterelor coronare, artere care au sarcina de a aduce la nivelul mușchiului inimii oxigenul și substanțele nutritive, fără de care funcționarea inimii este grav afectată. Transportul oxigenului și substanțelor nutritive este deficitar atunci când arterele coronare suferă îngustări sau chiar obstrucții. Tehnic, această operație realizează rute alternative care ocolesc stenozele sau obstrucțiile prezente la nivelul arterelor coronare, rute alternative realizate din vene sau artere prelevate din diverse părți ale corpului bolnavului. În principiu aceste vene și artere (denumite grefoane vasculare) sunt anastomozate de o arteră sănătoasă (aflată în amonte de stenoza pe care vrem să o ocolim) de unde va prelua sângele pe care îl va furniza arterei bolnave distal de locul stenozei sau obstructiei pe care vrem să o tratăm.

Recomandări

Ce ar trebui să știi despre tulburările de alimentație

Băutura care te ajută să slăbești 10 kilograme în timp record

Ce se întâmplă doctore: De unde se prelevă grefoanele venoase?

Dr. C.P.: Grefoanele venoase se prelevează în general de la nivelul membrelor inferioare (venă safenă internă), dar la nevoie se pot folosi vene prelevate de la nivelul brațelor. Grefoanele arteriale se pot preleva de la nivelul peretelui interior al toracelui (arteră mamară internă stânga sau dreapta), de la nivelul antebratelor (arteră radială), sau chiar de la nivelul abdomenului (arteră gastro-epiploica, arteră epigastrica). Ca principiu, grefoanele arteriale sunt superioare calitativ grefoanelor venoase, permeabilitatea grefoanelor arteriale fiind superioară celor venoase. Acest lucru se traduce prin faptul că viață (permeabilitatea )grefoanelor arteriale e mai lungă decât a celor venoase.

Desigur, pentru a putea fi operate, arterele coronare trebuie să fie abordabile, traiectul lor aflându-se pe suprafață exterioară a inimii și de asemenea calibrul lor trebuie să fie de cel puțîn 1mm. Îndeplinind aceste condiții, se pot efectua până la 6 by-pass-uri la același bolnav. Un alt principiu este revascularizarea completă, ceea ce înseamnă că trebuie corectate toate arterele bolnave.

C.S.Î.D.: Cum se intervine chirurgical?

Dr.C.P.: Operația se poate efectua clasic, folosind by-pass-ul cardio-pulmonar. În acest caz – pentru a realiza rutele alternative coronare – , ne folosim, pe durata realizării anastomozelor, de circulația extracorporeală, care ne permite să oprim în siguranță inima, deviind sângele printr-un sistem de tuburi, către o mașină care va prelua temporar funcția inimii și a plămânului.  Altă tehnică este cea numită “pe cord bătând”, care presupune că inima funcționează chiar și pe durata efectuării efective a anastomozelor. Acest lucru se poate face stabilizând (imobilizând) strict zona pe care lucrăm cu ajutorul unor instrumente speciale. Statistic, rezultatele celor două tehnici sunt superpozabile, chirurgul apelând la una sau alta, în funcție de experiență.

C.S.Î.D.: Când este indicat by-pass-ul aorto-coronarian?

Dr. C.P.: Cardiopatia ischemică fiind cea mai frecvența dintre afecțiunile cardiace, operația de by-pass coronarian este cea mai frecventă operație efectuată în specialitatea de chirurgie cardio-vasculară.

Indicația operatorie este boală coronariană cu afectare multitronculară, pentru care tehnicile de endovasculare nu se potrivesc din diverse motive. Rezultatele operației de by-pass-coronarian sunt în general bune. Un bolnav cu afectare coronariană cu indicație operatorie, fără comorbidități importante, are un risc operator în jur de 1%, recuperarea după operație este bună reluarea activităților fizice putând să fie făcută relative precoce, iar sportul nu este contraindicat.

Este necesar ca orice om care prezintă factori de risc pentru cardiopatia ischemică (fumător, diabetic, sedentar, dislipidemic) să facă controale cadiologice periodice în vederea identificării cât mai precoce a bolii coronariene și pentru tratarea acesteia înainte de apariția unor complicații care să agraveaze prognosticul tratamentului.