Brain Fog nu apare doar din cauza Covid-19 – ce alte cauze există, și cum scapi de el?

Pandemia de coronavirus ne-a adus în atenție un nou termen-simptom, Brain Fog, dar Long Covid nu este singurul vinovat.
  • Publicat:
Brain Fog nu apare doar din cauza Covid-19 - ce alte cauze există, și cum scapi de el?
Profimedia

Pandemia de coronavirus ne-a adus în atenție un nou termen-simptom, Brain Fog, dar Long Covid nu este singurul vinovat.

Nu ești singurul/ singura care s-a întrebat măcar o dată „Ce este Brain Fog?”

Afecțiunea pe care o numim așa devine din ce în ce mai comună, conform unui studiu publicat în revista Cell, una dintre patru persoane diagnosticate cu Covid-19 au dezvoltat Brain Fog, de altfel un termen colocvial; oamenii de știință îl etichetează drept deficiență cognitivă.

Încă un concept medical neclar, cu multe semne de întrebare, Brain Fog ar putea să fie redus, pe scurt, la pierderea șirului de gânduri, incoerență în vorbire, lipsă de concentrare. Însă, Brain Fog poate fi experimentat diferit de la o persoană la alta.

Brain Fog asociat cu Covid tinde să afecteze atenția, memoria și funcția executivă.

Jacqueline H. Becker, PhD, un neuropsiholog clinic de la Mount Sinai Health System, descrie funcția executivă drept un fel de CEO al creierului. Supraveghează celelalte sarcini și se implică în cazul celor mai dificile, cum ar fi organizarea informațiilor, planurile pe termen lung și rezolvarea problemelor.

Ce se întâmplă în creierul tău când suferi de Brain Fog?

Funcțiile cognitive afectate de Brain Fog sunt toate reglementate de lobul frontal, centrul de procesare al creierului, care este – din punctul de vedere evoluționist – regiunea mai mare și mai nou dezvoltată a creierului uman, responsabilă pentru abilități cognitive ceva mai avansate.

„Ultima rețea cerebrală care se dezvoltă în organism, nu se maturizează complet până la 25 de ani, și rămâne fluidă și vulnerabilă în fața schimbărilor apărute de-a lungul vieții”, clarifică Erica Cotton, neuropsiholog la Northwestern Memorial Hospital.

Chiar și atunci când nu ești supus unor simptome de tipul Brain Fog, din când în când tot experimentezi deficiență cognitivă, de exemplu, atunci când, după o zi lungă la job, ajungi acasă, te simți obosit, înfometat și ai senzația că nu mai ești capabil să gândești coerent.

Citește și: Cele mai periculoase simptome Long COVID. Medic: Din cauza acestui sindrom putem avea AVC

Cauzele Brain Fog

Ori de câte ori ești bolnav, copleșit sau îndurerat, lobul frontal nu mai funcționează în parametrii normali. Mai mult, acest termen este uneori folosit de pacienți care suferă tulburări ale sistemului nervos central, cum ar fi scleroza mulitplă, sau tratamentele specifice chimioterapiei.

„Chiar dacă știm că oamenii pot dezvolta simptome cognitive cronice din cauza altor boli, s-a întâmplat totuși relativ rar”, adaugă Gina Perez-Giraldo, neurolog la Northwestern Memorial. „În prezent, cu Long COVID, vedem mult mai mulți oameni afectați.”

Vinovatul? Inamicul din interior: inflamația. Când focul interior (să îi spunem așa tot colocvial) se declanșează, împiedică capacitatea creierului de a comunica cu restul corpului, potrivit studiului publicat în Cell.

Când știm sigur că suferim de Brain Fog?

Principalul criteriu clarificator constă în posibilitatea, sau nu, de a reveni la nivelul anterior de funcționare, nivelul de bază. Diferă de la caz la caz: poate erai un student de nota 10 și acum trebuie să faci eforturi extra ca să ajungi la același nivel academic, poate că ai 30 și ceva de ani, ești în câmpul muncii de o perioadă bună de timp, dar după o infecție virală te lupți să revii cu aceleași resurse – simțind că nu mai ești cel care era înainte de boală.

Un alt mod de a te auto-diagnostica: compară-te cu ceilalți. (Da, doar în acest caz este util să faci asta!). Verifică, raportat la cei din jurul tău, cum te descurci cu anumite sarcini cognitive, practic căutând un punct de referință în viața reală.

„Dacă ai intrat într-o cameră și ai uitat ce aveai nevoie să iei de acolo, o dată sau de două ori pe săptămână, este destul de normal. Dacă uiți în mod obișnuit, întâmpini probleme în ceea ce privește completarea propozițiilor sau în găsirea cuvintelor în timp ce alte persoane fac asta cu ușurință, poate merită un control”, sremarcă Cotton.

Cum scapi de Brain Fog?

Secretul revenirii constă, de fapt, într-o combinație între adoptarea unui anume stil de viață și strategii de reziliență pe termen lung, cum ar fi:

  • Încearcă să ai un somn bun care să te ajute să ai mintea limpede și să fii eficient
  • Discută cu medicul tău despre orice durere cronică pe care o simți – durerea este unul dintre cei mai puternici stimuli care distrag atenția și minimizează concentrarea
  • Verifică dacă pe prospectul medicamentelor pe care le iei în diferite etape ale vieții, există contraindicații privind afectarea funcțiilor cognitive. De exemplu, medicamentele pentru alergii îți induc o stare de somnolență.
  • Asigură-te că, emoțional, ești în echilibru – orice stare de supărare face ca centrii nervoși ai sistemului limbic al creierului (angajați în reglarea emoției și a memoriei) să distragă atenția lobului frontal.
  • Schimbă-ți tiparele de gândire, vindecă-ți anxietatea sau depresia, toate fiind asociate cu Brain Fog.

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta la reglarea sistemului limbic. Dar orice altă formă de terapie, chiar și ambulatoriu, te poate ajuta să depășești simptomele atât de neplăcute ale dinsfuncțiilor cognitive, pentru a te simți din nou Tu.

Citește și: Te concentrezi greu lunea? 8 cauze explicate de Camelia Anca Baciu

Sursă: womenshealthmag.com

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Dragomir - Redactor
De-a lungul timpului redactor la mai multe publicații de lifestyle sau copywriter, Bianca este autoarea cărții „Toți câinii aleargă după fluturi” și, de curând, studentă în cadrul Masterului de Antropologie al SNSPA. Uneori mai schițează poeme, alteori visează cum, într-o zi, va ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”