Pentru multe persoane, pierderea în greutate este asociată în mod direct cu alimentația și nivelul de activitate fizică. Însă există situații în care, în ciuda eforturilor constante, rezultatele întârzie să apară sau chiar apare o creștere inexplicabilă în greutate. În astfel de cazuri, cauza poate să nu fie stilul de viață, ci o afecțiune medicală.
Probabil ai auzit de multe ori „E de la glandă”. Ei bine, una dintre cele mai frecvente cauze este hipotiroidismul, o tulburare hormonală care apare atunci când glanda tiroidă devine subactivă și nu mai produce suficienți hormoni esențiali pentru metabolism.
Hipotiroidismul este o afecțiune a glandei tiroide, situată la nivelul gâtului, care influențează direct procesele metabolice ale organismului. Atunci când această glandă nu funcționează corespunzător, întregul metabolism încetinește, ceea ce poate afecta energia, greutatea corporală și starea generală. Afecțiunea este relativ frecventă și afectează aproximativ 1-2% din populație, conform organizațiilor de profil. De asemenea, este de aproximativ zece ori mai des întâlnită la femei decât la bărbați.
Citește și: Ți s-a pus diagnosticul de hipotiroidism? Iată 4 lucruri pe care experții spun să le faci imediat
Manifestările pot fi ușor confundate cu oboseala sau cu efectele stresului zilnic, ceea ce întârzie adesea diagnosticul. Printre cele mai comune simptome se numără oboseala accentuată, senzația de frig, dificultățile de concentrare și stările de dispoziție scăzută sau depresivă.
Un semnal important este creșterea în greutate, care apare adesea în ciuda unei diete echilibrate și a exercițiilor fizice regulate. Alte simptome pot include constipația, pielea uscată, căderea părului, vocea răgușită și modificări ale ciclului menstrual, precum sângerări abundente sau neregulate.
În multe cazuri, pacienții ajung să încerce numeroase diete fără succes, ceea ce poate duce la frustrare și chiar la agravarea stării psihice.
Cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului este o afecțiune autoimună cunoscută sub numele de tiroidită Hashimoto, în care sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele tiroidei.
Există însă și alte cauze posibile, inclusiv intervenții medicale asupra glandei tiroide, tratamente oncologice precum radioterapia sau administrarea de iod radioactiv, anumite medicamente precum litiul sau amiodarona, precum și aportul excesiv de substanțe precum algele marine (kelp). În unele cazuri, afecțiunea poate fi congenitală, apărând încă din viața intrauterină, atunci când tiroida nu se dezvoltă corect sau nu produce hormoni.
Netratat, hipotiroidismul poate avea consecințe importante asupra sănătății generale. Oboseala și încetinirea metabolică se pot agrava, iar riscul de complicații cardiovasculare, inclusiv boli coronariene, crește semnificativ. În plus, pot apărea probleme osoase, cum ar fi osteoporoza.
Simptomele se pot instala treptat și pot deveni din ce în ce mai severe, afectând calitatea vieții pe termen lung.
Diagnosticul se stabilește în urma unui consult medical, în care medicul poate efectua o examinare a gâtului și poate recomanda analize de sânge pentru evaluarea nivelului hormonilor tiroidieni.
Este important de menționat că multe dintre simptomele hipotiroidismului sunt nespecifice și pot fi atribuite altor afecțiuni, motiv pentru care investigațiile sunt esențiale pentru confirmarea diagnosticului.
Tratamentul standard constă în administrarea de hormoni tiroidieni sintetici, care compensează deficitul produs de organism. În majoritatea cazurilor, terapia este pe termen lung și necesită monitorizare periodică pentru ajustarea dozelor. Cu tratament adecvat, simptomele se ameliorează semnificativ, iar metabolismul poate reveni la un echilibru apropiat de normal.
Foto: shutterstock
Sursă: https://www.btf-thyroid.org/hypothyroidism-leaflet