5 simptome digestive care te trimit la medic

Stres, mese dezechilibrate, tulburări de somn. Toate sunt situaţii cu care se confruntă mulţi români după vacanţă, odată cu revenirea la serviciu. Iar consecinţele nu întârzie să apară: dureri de cap, disconfort abdominal, stări de nervozitate.
  • Publicat:
  • Actualizat:
5 simptome digestive care te trimit la medic

Stres, mese dezechilibrate, tulburări de somn. Toate sunt situaţii cu care se confruntă mulţi români după vacanţă, odată cu revenirea la serviciu. Iar consecinţele nu întârzie să apară: dureri de cap, disconfort abdominal, stări de nervozitate.

Automedicaţia este la ordinea zilei, vizita la medic este deseori amânată. Însă consultul devine obligatoriu în cazul unor simptome care persistă zile în şir şi nu cedează. Iată ce ar trebui să vă trimită la cabinetul unui specialist!

Durerea abdominală

Aceasta poate fi consecinţa unui abuz alimentar, a unei perioade solicitante sau a unei toxiinfecţii alimentare. Însă poate fi vorba despre un ulcer, dat de infecţia cu Helicobacter Pylori. “Este o bacterie cu care “trăiesc” jumătate dintre oameni. Însă doar în anumite condiţii, poate duce la ulcer. În cazul în care medicul suspectează infecţia, vă poate recomanda testul de respiraţie la uree marcată sau INFAI, total neinvaziv. Are o acurateţe de 98%, unică pe piaţă”, spune medicul Dan Andronesi, coordonatorul clinicii OK Medical Bucureşti.

Arsurile în capul pieptului

Acestea apar la persoanele care se confruntă cu refluxul gastric, generat de excesul ponderal, mesele târzii, consumul de cafea, ciocolată, grăsimi şi condimente iuţi. Dacă senzaţia de arsură apare de cel puţin două ori pe săptămână, pe o perioadă lungă, vizita la medic se impune pentru că, în timp, acizii gastrici duc la inflamarea stomacului şi duodenului şi la probleme respiratorii.

Balonarea

Este de cele mai multe ori rezultatul unui abuz alimentar sau al combinaţiilor culinare nefericite, dintre carne şi cartofi, de exemplu. Dacă însă balonarea persistă, poate anunţa afecţiuni digestive grave, care pot fi diagnosticate şi neinvaziv. Un astfel de test este videocapsula endoscopică, cu ajutorul căreia medicii pot depista afecţiuni precum cancerul de colon, polipi, diverticuli sau boli inflamatorii intestinale.

Greaţa

Poate fi trecătoare, atunci când apare după o masă copioasă, un exces de alcool sau după o perioadă suprasolicitantă. Însă este un simptom comun multor boli digestive, care variază de la ulcer până la cancer. “Testele medicale anuale recomandate de medic nu trebuie amânate. Chiar şi cele mai grave afecţiuni digestive, depistate în stadii incipiente, pot fi tratate” afirmă chirurgul Dan Andronesi.

Sângerările anale

În lipsa unei diete echilibrate şi a unei hidratări optime, multe persoane se confruntă cu constipaţia, iar eliminarea cu dificultate a scaunului poate duce la sângerări anale uşoare. Însă acestea pot fi semnul unei probleme de sănătate frecvente: hemoroizii. “În funcţie de stadiul lor, hemoroizii pot fi trataţi cu ajutorul unor metode care nu impun spitalizare precum ligatura cu benzi elastice sau fototermocoagularea în spectru infraroşu”, spune medicul primar chirurg Dan Andronesi. Pierderile de sânge pot fi şi simptomele cancerului de colon şi de rect. De aceea, trebuie semnalate urgent medicului şi nu trebuie tratate cu alifii recomandate de prieteni sau de internet.

Pentru a scădea riscul de boli grave ale aparatului digestiv, medicii recomandă o dietă bogată în peşte, legume, fructe, seminţe şi cereale integrale, consumul optim de apă şi sportul, făcut cel puţin 20 de minute în fiecare zi.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Dr. Dan Andronesi - Medic primar chirurgie generala
Dr. DĂNUȚ TOADER ANDRONESI este Medic primar chirurgie generală și Cercetător științific în cadrul Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni, București. Studii: 1980-1984 Liceul Sanitar Bistrița 1990-1996 Facultatea de Medicină Generală 2004 ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”