Adevărul nerostit despre tartru: „uităm” să ne spălăm pe dinți cu zilele! Cum scăpăm de placa dentară fără durere

Dr. Chemal Olgun, medic stomatolog implantolog, ne explică de ce obiceiul „uitatului” de a ne spăla zilnic pe dinți duce la tartru, ce alte cauze pot sta la baza formării plăcii bacteriene, dar și care sunt avantajele și dezavantajele pe care le presupune detartrajul cu ultrasunete versus detartrajul manual.
  • Publicat:
Adevărul nerostit despre tartru: „uităm” să ne spălăm pe dinți cu zilele! Cum scăpăm de placa dentară fără durere
Sursa foto: Shutterstock

Tartru, carii dentare, boala parodontală – se estimează că jumătate din populația planetei se confruntă cu aceste probleme dentare, arată cele mai recente statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății. Rezultatele Studiului privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România arată că 5% dintre respondenți se spală pe dinți din două în două zile, iar 2%… niciodată. Același studiu arată că peste 40% dintre respondenți nu au mai consultat un medic dentist de cel puțin 5 ani.

Deși depozitele de tartru pot fi prevenite ușor prin igienă orală corectă sau tratate eficient și fără durere, încă sunt persoane care ajung tardiv la medicul stomatolog, nicidecum o dată la 6 luni, așa cum este indicat. Din diverse motive, fie financiare, fie mai ales pentru că le e teamă de durere, amână momentul vizitei la medic. Însă această amânare nu face decât să crească în timp cuantumul sumei pe care o vor cheltui din cauza apariției complicațiilor.

Cât despre durere, din fericire, medicina dentară a evoluat spectaculos în ultimii ani. Tehnica, aparatura și experiența medicilor își spun cuvântul, iar durerea și disconfortul sunt acum de domeniul trecutului.

Ne ajută să căpătăm curaj și să facem cât mai curând o programare la igienizare profesională Dr. Chemal Olgun, medic stomatolog implantolog, speaker Institute of Advanced Implantology.

Specialistul explică în rândurile următoare de ce obiceiul „uitatului” de a ne spăla zilnic pe dinți duce la tartru, ce alte cauze pot sta la baza formării plăcii bacteriene, dar și care sunt avantajele și dezavantajele pe care le presupune detartrajul cu ultrasunete versus detartrajul manual.

De la tartru la boală parodontală

CSID: Care sunt principalele cauze ale formării plăcii bacteriene (tartru)?

Dr. Chemal Olgun: Pacienții trebuie să înțeleagă că în lipsa unei igiene orale eficiente, aici ne referim la un periaj corespunzător, cât și la utilizarea unor instrumente adjuvante precum irigatorul oral, ața dentară sau periuțele interdentare, diversele depozite bacteriene formează placă bacteriană. Este acea peliculă alb-gălbicioasă care aderă de suprafața dinților, în spațiile interdentare, dar și în alte zone ale cavității orale, iar în prezența mineralelor furnizate de salivă se transformă, se „pietrifică” după o perioadă destul de scurtă (aici mă refer la câteva zile) în tartru dentar.

Prezența tartrului dentar favorizează acumularea și înaintarea plăcii bacteriene către rădăcinile dinților, pacienții nu mai pot îndepărta doar prin periaj această depunere dură. În mod normal, între gingie și dinte și între rădăcină și os există fibrele parodontale care sigilează spațiul și susține dintele în alveola osoasă, iar cu cât inflamația pătrunde mai în profunzime, între rădăcină și os, fibrele parodontale sunt distruse și se formează un spațiu în formă de pâlnie numit pungă parodontală.

Pacientul neputând îndepărta aceste depozite de tartru, bacteriile acumulându-se în cantități din ce în ce mai mari în pungile parodontale duc inevitabil la o agravare a situației parodontale. Astfel, un pacient care poate nu a avut probleme cu cariile dentare, nu a fost nevoit să meargă cu  o urgență dentară la medicul dentist ca acesta să îi fi atras atenția din timp asupra acestor depozite de tartru pe care nu poate să le îndepărteze, ajunge într-un final să piardă chiar toți dinții.

Deci principala cauză a formării tartrului dentar îl reprezintă chiar neglijența și neimplicarea pacientului în păstrarea sănătății sale oro-dentare, lipsa periajului corect și absența vizitelor cel puțin anuale la medicul dentist.

Alimente care favorizează apariția tartrului

CSID: În afară de igiena orală deficitară, ce alte cauze pot duce la acumularea de depozite de tastru?

Dr. Chemal Olgun: Sunt și situații în care dantura prezintă diverse malpoziții, iar placa bacteriană nu mai poate fi îndepărtată cu ușurință. De asemenea, lucrările dentare vechi, neadaptate, plombele incorect realizate sunt alte cauze favorizante în acumularea de placă bacteriană și transformarea acesteia în tartru.

O alimentație incorectă poate fi considerată o altă cauză ce conduce la formarea tartrului dentar , producând variații ale pH-ului salivar. Astfel, este importantă atât compoziția, cât și consistența alimentelor.

Cele bogate în fosfați și azotați (spanac, fasole, mazăre) produc, prin eliminarea amoniacului, o creștere a pH-ului salivar, favorizând precipitarea sărurilor minerale, deci formarea tartrului.

Dietele cu alimente moi, ultrarafinate nu solicită destul aparatul masticator și nu are loc procesul de autocurățare, fiind astfel favorizată formarea tartrului.

Detartraj cu ultrasunete vs Detartraj manual
Avantaje și Dezavantaje

CSID: Spuneți-ne în ce constă detartrajul cu ultrasunete și de ce se plâng unii pacienți de durere în timpul igienizării?

Dr. Chemal Olgun: Detartrajul cu ultrasunete reprezintă metoda cea mai bună, cea mai eficientă și cea mai ușoară în vederea îndepărtării acestor depozite dure de tartru, dar cât timp aceste tratamente se realizează cu ajutorul unor aparate de calitate.

Există și situația în care pacientul semnalează că la ultima vizită la igienizare dentară, a simțit ansa care curăță tartrul precum un „picamer”, iar gradul de sensibilitate al dintelui curățat este mai mare, se mișcă mai tare, acest lucru fiind cauzat din păcate pentru că există și aparate cu ultrasunete cu origine necunoscută și nu sunt calibrate corespunzător.

Există două tipuri principale de aparate de detartraj: aparate piezoelectrice și aparate magnetorestrictive, aparatele piezoelectrice fiind aparatele pe care le utilizez în practica de zi cu zi pentru că sunt tolerate mai bine de către bolnavii cardiaci sau purtătorii de pacemaker cardiac.

Ansele au diferite forme și mărimi, fiind mai fine pentru îndepărtarea tartrului din pungile parodontale mai adânci, iar cu ajutorul lor medicul dentist, prin mișcări gentile, ținând ansa paralel cu suprafața dintelui, vârful ansei oscilând cu frecvențe mari, va fragmenta și îndepărta depozitele dure. În același timp, un flux de apă sub presiune permite răcirea anselor și eliminarea unor posibile leziuni termice.

Există și aparate special concepute ce funcționează diferit de aparatele cu ultrasunete ale căror anse se mișcă circular, iar prin deflecția verticală pe care acestea le produc sunt considerate cea mai bună variantă pentru îndepărtarea tartrului de la nivelul rădăcinilor dentare fără riscul afectării suprafeței lui.

Detartrajul trebuie realizat cel puțin o dată pe an, la unii pacienți se recomandă chiar și la 6 sau 4 luni, în funcție de igiena orală și situația parodontală. Este obligatoriu să fie realizat înainte de orice intervenție chirurgicală cu risc de infecție, precum extracția dentară.

CSID: Dar detartrajul manual, când este acesta indicat?

Dr. Chemal Olgun: Detartrajul manual este prima manoperă încă de la începutul stomatologiei în vederea îndepărtării tartrului. Utilizând diferite instrumente, cu forme diverse (săpăligă, daltă, seceră etc.), doctorul va încerca să disloce aceste depozite de tartru, dar nu este atât de facil, disconfortul pentru pacient este mult mai mare, iar rezultatele nu mai sunt la fel de bune precum la detartrajul ultrasonic.

Personal utilizez detartrajul manual în situații extreme, precum pacienții cu stimulator cardiac.

CSID: Care sunt avantajele detartrajului cu ultrasunete în comparație cu detartrajul manual?

Dr. Chemal Olgun: Avantajele detartrajului cu ultrasunete sunt foarte clare: tratamente nedureroase, îndepărtarea eficientă a tartrului dentar chiar din pungi parodontale adânci, un tratament mult mai predictibil la pacienții hemofilici, în gingivostomatita ulcero-necrotică și în intervențiile chirurgicale parodontale.

Unul dintre dezavantajele detartrajului cu ultrasunete poate fi sensibilitatea pentru o perioadă scurtă de timp, de multe ori dispărând imediat după îndepărtarea ansei de pe suprafața dintelui. De asemenea, detartrajul cu ultrasunete este utilizat cu o anumită rezervă la copii pentru a nu a afecta pulpa dentară, dar consider că este un risc pe care aparatele moderne l-au rezolvat.

Dr. Chemal Olgun, medic stomatolog implantolog, speaker Institute of Advanced Implantology
Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Biorezonanța Asyra: cum funcționează și ce beneficii are