Numărul pacienților cu atac cerebral care ajung în spital a scăzut la jumătate în perioada pandemiei

În 2020, în primele 9 luni ale anului, 27 000 de pacienți cu accident vascular cerebral (AVC) au fost internați în spitalele din România, față de 55.000 câți au fost înregistrați pe parcursul anului 2019.
29.10.2020 | Autor: Paula Rotaru
Numărul pacienților cu atac cerebral care ajung în spital a scăzut la jumătate în perioada pandemiei

Există mai multe cauze pentru scăderea cu aproape 50% a numărului de pacienți internați cu AVC în România, spun medicii neurologi și radiologii intervenționiști cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, celebrată anual în 29 octombrie.

Transformarea unora dintre centrele specializate în AVC în spitale suport COVID și reținerea pacienților de a apela la serviciile medicale sau de urgență pot fi parte din motivele scăderii numărului de pacienți care au accesat sistemul de sănătate din România în primele 9 luni ale anului, a declarat Conf. Dr. Cristina Tiu, Șefa Secției de Neurologie II din Spitalul Universitar București și viitor Președinte al Societății de Neurologie din România.

În urma unei conferințe online organizate cu prilejul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, medici neurologi și radiologi intervenționiști din spitale din București și Târgu Mureș au dezbătut statisticile fiecărei unități spitalicești din punct de vedere al fondurilor, materialelor primite, pacienților înregistrați, au analizat situația și fluxul medical al pacienților cu AVC în spitalele din țară, pe timp de pandemie, și fiecare a vorbit despre problemele sau particularitățile cu care se confruntă instituția în care își exercită actul medical în 2020.

Fonduri mai mici de la Casa de Asigurări de Sănătate

Statul român a alocat în 2020 o treime din suma alocată în 2018 pentru intervențiile neurovasculare în unul dintre cele trei centre de referință din țară, adică Spitalul Universitar, iar în 2019 a fost cea mai mică alocare din ultimii 4 ani. Acest tip de management al resurselor este absolut revoltător pentru că va condamna la moarte 2 treimi dintre pacienții care fac AVC. Scăderea fondurilor nu este justificată de scăderea morbidității afecțiunilor, ci mai degrabă de redistribuirea fondurilor către zone pe care din informațiile publice oferite de către autorități nu le putem identifica, declară Prof. Dr. Gheorghe Iana, Președintele SNRIR, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală.

Prof. Dr. Gheorghe Iana, Președintele SNRIR, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală

Finanțarea pe Programul de Radiologie Intervențională al CNAS a fost sever insuficientă. Dacă ne referim doar la patologia cerebrovasculară, au fost tratați mult mai puțini pacienți cu afecțiuni acute, dar mai ales cronice. Unii pacienți cu probleme cerebrale cronice pot fi temporizați, dar nu la nesfârșit.

Oricând o problemă cronică se poate transforma într-o urgență medicală. Am încercat cu eforturi importante să tratăm urgențele internate în Spitalul Universitar, dar am fost nevoiți să refuzăm pacienți din alte spitale unde nu se realizează procedurile noastre sau să amânăm de mai multe ori pacienți cronici, ce așteaptă fondurile pentru a beneficia de anumite intervenții, a declarat dr. Bogdan Dorobăț, medic primar radiologie intervențională la Spitalul Universitar de Urgență din București.

Dr. Bogdan Dorobăț, medic primar radiologie intervențională la Spitalul Universitar de Urgență din București

Lipsa resurselor materiale necesare pentru tratarea afecțiunilor neurovasculare are două coordonate: lipsa reală a fondurilor alocate și analiza absolut ridicolă, făcută pe bază de tabele, a celor care gestionează distribuirea materialelor. Diversitatea materialelor medicale folosite în tratarea intervențiilor neurovasculare creează neinițiaților o falsă impresie că spitalele au stocuri.

„Din nefericire, cei care fac această analiză și decid alocările bugetare ulterioare sunt profani în meseria noastră. Realitatea medicală nu este corelată cu tabelele de către oameni care să înțeleagă procedura medicală. Muncă noastră este analizată de funcționari care au altă pregătire și care nu înțeleg nici diversitatea tipologiilor de afecțiuni neurovasculare, nici intervențiile, nici măsurile pe care trebuie să le luăm în cazuri limita, atunci când pacientul este în sala de intervenții”, declară Prof. Dr. Gheorghe Iana, Președintele SNRIR, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală.

AVC în vremea COVID-19

În afară de COVID există și toate celelalte urgențe medicale ca și până acum: au loc accidente rutiere, oamenii au în continuare traumatisme, infarcte miocardice și accidente vasculare cerebrale și toți acești pacienți trebuie să se adreseze sistemului de urgență.

Din nefericire, aparținătorii pacienților sunt reticenți în a se adresa unui spital de teamă infectării cu COVID. Există și situații în care familiile, încercând să-și protejeze seniorii îi izolează și din acest motiv află sau observă prea târziu că au suferit un accident vascular cerebral, unde timpul de intervenție este determinant în evoluția bolii, declară dr. Florin Bloj, medic specialist în radiologie și imagistică medicală Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș.

Dr. Florin Bloj, medic specialist în radiologie și imagistică medicală Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș

Program-pilot în București pentru pacienții cu AVC 

Cazurile de pacienți cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgență din lume, iar în România sunt planuri concrete în curs de implementare pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 și aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului în spital.

Înainte de declanșarea pandemiei era foarte aproape punerea în aplicare, în cadrul Acțiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat între Ministerul Sănătății și serviciile de ambulanțe, pentru aplicarea unei prenotificări a prezenței unui caz de stroke încă din Ambulanță, pentru a putea fi totul pregătit la ajungerea sa la spital și a se scurta cât mai mult mult timpii de intervenție până la aplicarea tratamentului potrivit. În cel mai scurt timp, vom reuși implementarea lui în București ca program-pilot, anunță Conf. Dr. Cristina Tiu.

Conf. Dr. Cristina Tiu, Șefa Secției de Neurologie II din Spitalul Universitar București și viitor Președinte al Societății de Neurologie din România

Românii trebuie să știe că metodă FAST le poate salva viață în caz de AVC!

Pacienții sau aparținătorii își pot identifica după o metodă simplă simptomatologia AVC.

Viața unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg și de rapiditatea cu care această ajunge la o unitate spitalicească unde poate primi îngrijirea potrivită pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie să existe ezitare sau timpi morți între bănuiala apariției unui AVC și telefonul dat la 112. Cum ne putem da seama că o persoană din jurul nostru trece prin asta? Prin metoda supranumită FAST care este vitală și care ar trebui să fie cunoscută de cât mai multă lume, explică Dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervențională la Spitalul Județean de Urgență din Târgu Mureș.

Dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervențională la Spitalul Județean de Urgență din Târgu Mureș

FAST este un acronim format din primele litere ale celor mai importante simptome ale unui AVC:

  • F este de la Față căzută și asimetrică
  • A de la Amorțirea brațelor și picioarelor
  • S de la Stâlcirea sau Sacadarea vorbirii
  • T vine de la Timp, pentru că atunci când un aparținător sesizează simptomele, este timpul să sune urgent la 112

Atenția fiecăruia dintre noi la cei din jur și reacția imediată în caz de pericol nu trebuie să țină cont de timpuri sau de temeri, pentru că, așa cum obișnuim noi, medicii din domeniul neurologiei și neurochirurgiei, să spunem: Timpul este creier!, declară dr. Lucian Mărginean, medic coordonator compartiment neuroradiologie intervențională în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.

Dintre pacienții cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenți de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să își mai desfășoare activitatea profesională.