Sindromul Cushing: Boala cu care s-au confruntat vedete precum Kelly Osbourne și Amy Schumer

Sindromul Cushing, cunoscut și sub denumirea de hipercortizolism, este o afecțiune rară care apare atunci când organismul produce niveluri excesive de cortizol. Acest hormon, produs de glandele suprarenale, joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, tensiunii arteriale și răspunsului la stres.

Cu toate acestea, atunci când cortizolul este produs în exces pe o perioadă lungă, pot apărea o serie de simptome și complicații de sănătate.

Ce este sindromul Cushing?

Sindromul Cushing apare atunci când există un nivel ridicat de cortizol în organism pe o perioadă prelungită. Cortizolul este un hormon esențial produs de glandele suprarenale, care ajută la menținerea echilibrului de sare, reglează glicemia, reduce inflamația și sprijină răspunsul organismului la stres. În mod normal, organismul reglează producția de cortizol în funcție de necesitățile sale.

Recomandări

Alimentul tradițional de Paște de care Teo Trandafir nu se atinge niciodată. Ce mănâncă prezentatoarea TV,…

Ouă umplute pentru masa de Paște. Rețeta recomandată de Elwira Petre

Atunci când nivelurile de cortizol devin prea mari, pot apărea o serie de simptome care afectează sănătatea generală. Sindromul Cushing poate fi cauzat fie de o producție excesivă de cortizol din partea organismului, fie de administrarea pe termen lung a medicamentelor glucocorticoide, care sunt folosite pentru a trata diverse afecțiuni.

Cauzele sindromului Cushing

Există mai multe cauze care pot duce la apariția sindromului Cushing:

Utilizarea prelungită a glucocorticoizilor

Cel mai frecvent motiv pentru care se dezvoltă sindromul Cushing este utilizarea pe termen lung a medicamentelor glucocorticoide, care sunt prescrise pentru tratarea unor afecțiuni precum astmul, lupusul, artrita reumatoidă, cancerul sau bolile inflamatorii intestinale. Aceste medicamente imită acțiunea cortizolului și, atunci când sunt administrate în doze mari și pentru perioade lungi, pot duce la un exces de cortizol în organism.

Tumori ale glandei pituitare

Sindromul Cushing poate apărea și atunci când o tumoare benignă a glandei pituitare produce prea mult hormon adrenocorticotrop (ACTH), care stimulează glandele suprarenale să producă cortizol. Aceasta este cunoscută sub denumirea de boala Cushing.

Tumori ale altor organe

În unele cazuri, tumori din alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii, pot produce ACTH și pot stimula glandele suprarenale să producă prea mult cortizol.

Tumori ale glandelor suprarenale

Uneori, glandele suprarenale pot dezvolta tumori care produc cortizol în exces, ceea ce duce la sindromul Cushing.

Simptomele sindromului Cushing

Sindromul Cushing poate afecta diferite părți ale corpului și poate cauza o gamă largă de simptome. Printre cele mai comune simptome se numără:

• Creșterea în greutate: Acumularea de grăsime, mai ales în jurul abdomenului, este una dintre cele mai evidente semne ale sindromului Cushing.
• Față rotunjită: Pacienții pot prezenta o față rotundă, cunoscută și sub numele de „față de lună”.
• Depozite de grăsime pe ceafă: Un „tampon gras” pe partea superioară a spatelui sau gâtului este adesea vizibil.
• Vergeturi roșii sau violete: Apar pe abdomen, piept și axile.
• Hipertensiune arterială: Multe persoane cu sindrom Cushing dezvoltă tensiune arterială crescută.
• Glicemie crescută și diabet: Creșterea nivelului de zahăr din sânge este frecventă și poate duce la diabet.
• Slăbiciune musculară: Persoanele afectate pot observa o slăbire a mușchilor, în special la nivelul membrelor.
• Oase subțiri (osteoporoză): Oasele pot deveni fragile și susceptibile la fracturi.
• Schimbări psihologice: Depresia, anxietatea și problemele de memorie și concentrare sunt adesea întâlnite.
• Creșterea părului facial la femei (hirsutism) și disfuncție erectilă la bărbați.

Dacă sindromul Cushing nu este tratat, poate duce la complicații grave, cum ar fi hipertensiune arterială cronică, diabet, fracturi osoase, atacuri de cord și accident vascular cerebral, precum și un risc crescut de infecții.

Diagnosticarea sindromului Cushing

Diagnosticul sindromului Cushing poate fi provocator, deoarece simptomele se suprapun adesea cu alte afecțiuni. Totuși, există mai multe teste care pot ajuta medicii să identifice corect afecțiunea:

Testul de supresie cu dexametazonă (DST)

În acest test, pacienții iau o doză mică de dexametazonă (un glucocorticoid) și li se prelevează sânge dimineața. În mod normal, nivelurile de cortizol ar trebui să scadă după administrarea de dexametazonă. Dacă nivelurile de cortizol rămân ridicate, aceasta poate indica sindromul Cushing.

Testul de cortizol liber urinar pe 24 de ore

Acest test măsoară cantitatea de cortizol excretată în urină pe parcursul unei zile. Un nivel ridicat de cortizol poate fi un semn al sindromului Cushing.

Testul salivar

Acest test măsoară nivelul de cortizol din salivă, în mod special noaptea târziu, când producția de cortizol ar trebui să scadă. Dacă nivelurile rămân ridicate, acest lucru poate sugera sindromul Cushing.

Tratamentul sindromului Cushing

Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza principală a afecțiunii:

• Reducerea utilizării glucocorticoizilor: Dacă sindromul Cushing este cauzat de medicamente, reducerea dozei sau schimbarea tratamentului poate ajuta la restabilirea echilibrului cortizolului.
• Tratament chirurgical: Dacă sindromul este cauzat de o tumoare pe glanda pituitară sau în glandele suprarenale, poate fi necesar un tratament chirurgical pentru îndepărtarea tumorii.
• Medicație: În unele cazuri, medicamentele care inhibă producția de cortizol sau care reglează secreția de ACTH pot fi prescrise pentru a controla afecțiunea.

Ce vedete s-au confruntat cu sindromul Cushing?

Sindromul Cushing este o afecțiune rară, dar unele vedete au fost deschise despre lupta lor cu această boală. Iată câteva dintre ele:

1. Randy Jackson – Diagnosticat în 2008, a vorbit despre experiența sa pe „The Oprah Winfrey Show” și despre cum a reușit să își recupereze sănătatea.
2. Kelly Osbourne – A fost diagnosticată în 2004, după ce a observat creșteri semnificative în greutate și alte simptome, și a împărtășit despre tratamentele care au ajutat-o.
3. Jada Pinkett Smith – A discutat despre sindromul Cushing în „Red Table Talk” și despre cum a reușit să își controleze simptomele prin tratament.
4. Tommy Lasorda – Diagnosticat la 70 de ani din cauza utilizării prelungite a steroizilor, a reușit să își îmbunătățească starea de sănătate.
5. Reese Witherspoon – A menționat simptome legate de sindromul Cushing, precum fluctuațiile de greutate și oboseala, care au determinat-o să solicite un consult.
6. Amy Schumer – A fost diagnosticată în 2020, după ce a observat simptome precum creșterea în greutate și oboseala extremă. Ea a subliniat importanța unui diagnostic corect și a tratamentului.

FOTO: Shutterstock