Love story… la usa ta

Suna ceasul si incerci sa "faci ochi" ca doar incepe o noua zi de telefoane, dosare, e-mail-uri, trafic si multe astfel de indeletniciri ce fac parte din scenariul unei zile si... de ce nu fac, deliciul ei. Gandul la gustul dulce-amarui al cafelei parca t
Love story… la usa ta
Love story... la usa ta

In sfarsit, in picioare! Ca un robotel cu destinatii si miscari precise, te indrepti catre bucatarie. Vrei ca narile sa-ti fie imbiate de mirosul de cafea. Si ritualul desteptarii isi continua itinerariul. Dintre toate punctele-cheie din traseu, cel mai dificil pare a fi legat de oprirea din fata sifonierului. Dilemele vestimentare sunt o pacoste in fiecare zi. Incerci sa-ti amintesti ca parca auzisesi la jurnal ca o sa fie soare. Si, pentru ca nu esti prea sigura, scoti nasul pe geam parca in asteptarea unei confirmari. In sfarsit, rezolvi si aceasta „incercata” problema si te bucuri privd la ceas, constienta de faptul ca mai poti zabovi cateva minutele cu un ziar sau revista, sau butonand telecomanda. Nimic nu pare a perturba frumusetea acestei dimineti. Tolanita pe canapea savurezi ultimele guri din ceasca de cafea. Cand, parca se aude ceva. Initial crezi ca doar ti s-a parut. Insa, din directia usii inca un zgomot iti incearca urechea. Parca ar fi niste gherute de catel care a gresit etajul. Te miri, pentru ca pe scara ta nu are nimeni astfel de patrupezi. Sau…? Da, la ultimul etaj, locuieste o doamna vaduva, care a gazduit niste rubedenii de Sarbatori cu un catel mic si foarte galagios. Dar a trecut o saptamana de cand nu l-ai mai auzit latrand… Deci, e clar, nu e el. Atunci cine? Your lover e plecat cu treburi prin tara. Da, nu e nici el.

Locuiesti intr-o zona selecta, cu interfon la intrare si fara incidente care se lasa cu telefoane la politie. Tensiunea creste, iar zgomotul din dreptul usii se incapataneaza sa persiste. Gata! S-a terminat cu lancezeala, ai luat pozitia de drepti si nu stii ce sa faci. Te apropi usor de zona 0. „O sa sun la politie?” Si, pentru moment, incordarea dispare. In varful picioarelor, cu pasi repezi, te indrepti spre telefon. Tastezi si… „Alo, buna dimineata, e cineva la usa mea, incearca sa intre, dar nu astept pe nimeni, stiti…” „Doamna sau domnisoara in ce sector locuiti?”… „Cum nu stiti…” „Pai ce mai stati, coborati sa aflati numarul agentului de proximitate…” „Ce sa fac…?” Esti interzisa, nu-ti vine sa-ti crezi urechilor… In ritm alert, in mintea, ta se succed urmatoarele cuvinte: hot, fara ajutor, in afara casei… „Incredibil!”, iti zici. „Dar vai, ce sa fac?” Te indrepti din nou spre usa. Iti vine sa tipi sau pur si simplu sa deschizi. „Oh, my God…” Nu-ti vine sa-ti crezi ochilor. De cealalta parte a usii se afla un tip super! Ai amutit, nu aduce deloc cu profilul consacrat al hotului de apartamente. Te simti parca mai safe si te decizi sa deschizi, fie ce-o fi… Cand, se aud pasii grabiti ce coboara treptele. Se pare ca a renuntat. Deschizi si in fata usii nu e nimeni, pare ireal. Iata niste zgarieturi in dreptul yalei, deci se pare ca nu ai visat. Epuizata de cele intamplate, te indrepti din nou spre canapea. Te asezi si gandurile iti zboara la El… „Hello! Ce zici de o cafea…?” Tresari speriata, dar un zambet iti incolteste in coltul gurii. „Ce mai dimineata….” 

Morala: nu te baza pe raspunsul de la 112; afla din timp numarul politistului de proximitate din zona in care locuiesti; imbunatateste-ti arsenalul de tigai sau, daca esti lonely, cantareste bine situatia…