Povestea „fără perdea” a unei femei transgender din România. „Am investit mai mult de 80.000 de euro în mine până în prezent”

Daria Jane se prezenta sub numele Darius Bulzan, iar asta pentru că ani la rând a fost o femeie captivă în corpul unui bărbat.

Bună, sunt Daria Jane, dar 19 ani mi s-a spus Darius

În urmă cu mai bine de nouă ani, Daria Jane se prezenta sub numele Darius Bulzan, nume cu care a concurat la emisiunea Românii au Talent, unde a prezentat un număr inedit de contorsionism. Ani la rând, Daria a simțit că este o femeie captivă în corpul unui bărbat și în nenumărate rânduri a vorbit despre discrepanța dintre ceea ce era și ceea ce simțea că este cu adevărat. Momentul în care i-a dezvăluit mamei sale că nu simte că ar fi băiat este momentul real în care a conștientizat acest lucru. Am rugat-o să trecem retrospectiv prin toată drama pe care a simțit-o și gândurile care o încearcă în privința tranziției pe care a făcut-o.

„Sincer nu pot să spun că mă simt într-un fel negativ când mă uit retrospectiv la perioada dinainte de tranziţie. A fost într-adevăr o dramă perioada schimbărilor, 17-19 ani, dar în rest am amintiri foarte frumoase. Indiferent că lumea mă ştia ca „băiat” sau ca fată, nu îmi reneg acele amintiri, fiindcă până la urmă eram tot eu”, ne povestește Daria Jane.

Daria a fost întotdeauna „băiatul-elev” din prima bancă, cu note de 9 și 10 care, începând din liceu, și-a asumat unghii făcute și haine androgine. Momentul în care începea să-și facă coming out-ul a fost privit diferit de colegii de clasă și de școală.

„Colegii au fost foarte reticenţi şi chiar răutăcioşi la început. Auzeam foarte des comentarii despre felul în care mă îmbrăcam, lucruri de genul „se poate îmbrăca aşa acasă, dar de ce să vină aşa la şcoală?”. Oricum ei nu înţelegeau atunci, dar în câteva luni situaţia a devenit mult mai clară. Am avut prietene în liceu care mă susţineau. Problema a fost sincer cu copiii de la alte clase care mă agasau pe holurile liceului, în special cei de clasa V-VIII. Uneori veneau în clasă şi aruncau cu obiecte în mine, mă filmau peste tot, am nişte amintiri foarte urâte de acolo, şi de altfel a fost şi primul impact cu transfobia”, povestește Daria Jane pentru Ce se întâmplă, Doctore?

„Mama a mers la terapie. Nici nu știa ce înseamnă a fi trans”

Părinții Dariei au divorțat la vârsta la care poate primul cuvânt al unui copil este „mama”, la șase luni. Cu toate astea, tânăra consideră că absența unei figuri masculine în viața ei nu a avut niciun efect asupra dezvoltării sale.

„Sincer nu văd legătura între lipsa unei figuri paterne şi a fi trans. În primul rând, conform multor studii, hormonii interceptaţi de făt în primele săptămâni de sarcină pot determina o viitoare disforie de gen, care va avea loc indiferent în ce condiţii creşte copilul. Sunt femei trans care vin din familii perfect funcţionale, la fel cum sunt femei trans care vin din familii monoparentale (fie doar cu mamă, ca în cazul meu, fie doar cu tată). Tocmai de asta, personal nu cred că are vreun impact familia din care vii cu disforia de gen în sine, deşi sunt convinsă că poate avea un impact în posibilitatea de a-ţi accepta disforia, respectiv începerea tranziţiei”, povestește Daria.

Daria Jane și mama ei

Vloggerița a fost crescută de mama și bunica ei, două femei care au susținut-o indiferent de deciziile luate. Mai mult, povestește că mama ei a mers la terapie având în vedere faptul că nici măcar nu știa ce înseamnă a fi trans. De altfel, mamei îi era teamă de posibilitatea regretului mai târziu, pe de altă parte știa că există o stigmă foarte urâtă în societate pentru astfel de persoane.

„Nu a reacţionat niciodată urât totuşi, a fost şi este o mamă exemplu când vorbim de empatie, înţelegere şi susţinere”.

Neacceptarea

Trăim într-o societate în care, în continuare, multe persoane au impresia că persoanele trans pur și simplu se trezesc într-o dimineață și spun că nu se mai identifică cu ceea ce sunt. Că este o alegere. În cazul Dariei, mersul la psihiatrie, psiholog și alți medici a fost o rutină. Mai mult, încă de mică refuza să-și accepte sau să-și descopere sexualitatea ca băiat. Nu făcea pipi din picioare copil fiind, nu accepta să-și atingă penisul, își ura corpul, iar cu ajutorul unor benzi speciale încerca să-și ascundă zona genitală înainte de a ieși din casă.

„Din păcate există această misconcepţie, ba chiar mi se spune des „trebuia să mergi la psiholog”. Asta este şi ideea, că am fost. Iniţial am mers la psihiatru, unde am primit diagnosticul medical de disforie de gen. Cu acest diagnostic am fost ulterior la endocrinolog. Mi s-a prescris tratament de substituţie hormonală. Mai apoi am făcut operaţii de feminizare. Apoi schimbarea de sex în Thailanda, iar pentru aceasta am obţinut încă 2 aprobări de la 2 psihiatri diferiţi care atestau că acea operaţie reprezintă o nevoie medicală. Este o treabă cât se poate de serioasă, dar trăind în România printre multe genii nedescoperite absolvente la facultatea „Mark Zuckerberg Facebook”… trebuie să suportăm şi astfel de inepţii”, povestește Daria Jane pentru Ce se întâmplă, Doctore?

„Nu puteam să înţeleg de ce am acel organ”

Dacă nu ar fi făcut operația, susține că ar fi ajuns la suicid. Ca adolescent, să treci prin aceste episoade ne spune că „este cumplit, iar episoadele respective reprezintă apogeul disforiei de gen care m-a făcut să sufăr. Nu puteam să înţeleg de ce am acel organ, simţeam o anxietate şi depresie teribilă din cauza prezenţei lui. Nu toate femeile trans o experimentează, însă la mine situaţia era clară din acel punct de vedere”.

Operația

Decizia de a deveni Daria a luat contur încă de la 16 ani, când încă era în dubii, în sensul în care spera să nu fie nevoie să își manifeste în exterior această dramă. Cu cât depunea mai mult efort să ascundă acest aspect, simptomele se tot intensificau.

„În final, la acea vârstă am recunoscut celor apropiaţi că sunt determinată să fac această schimbare, cu orice preţ”, ne spune Daria Jane.

Hotărăște astfel să plece în Thailanda pentru operația de corecție a sexului. Urcă în avion alături de mama ei. Ea este super entuziasmată, dar mama ei foarte speriată: „Încontinuu îmi spunea că putem pierde banii și ne putem întoarce imediat. Eu nici nu voiam să aud”. În continuare, ne explică ce prespune procedura de modificare de gen.

„Procedura este destul de simplă: trebuie să ai minim 1-2 ani de tratament hormonal, identitatea feminină trebuie vizibil recunoscută şi asumată public, actele medicale (în special psihiatrice) trebuie să recunoască nevoia operaţiei, iar dacă bifezi toate astea, te poţi programa online la orice medic îţi inspiră încredere. Psihic nu am fost pregătită de durerea pe care am trăit-o acolo, am mers tipic go with the flow, chiar inconştientă. Niciun regret totuşi, şi aş merge şi mâine din nou dacă ar fi să trec din nou prin asta pentru a trăi împăcată cu min”.

Daria Jane: „Mă simţeam împlinită în toată durerea şi disconfortul simţit”

Inițial a crezut că în două-trei săptămâni este din nou acasă, în România. Doar că șederea în Thailanda s-a transformat în 38 de zile de spitalizare din cauza unor complicații care au urmat și după revenirea în țară.

„Toată experienţa operaţiei trebuia să dureze aproximativ 2 săptămâni. Prietena mea care o făcuse cu câţiva ani înainte îmi descrisese cu lux de amănunte fiecare pas. Nici nu mă aşteptam să trec prin ce a urmat. După operaţia propriu-zisă, te trezeşti cu 3 „lucruri” în tine: o drenă inserată prin piele într-un fel foarte dubios, o „funie medicală”, altfel nu pot să o numesc, care este inserată complet în vagin pentru a menţine adâncimea şi o sondă urinară inserată în mod obişnuit în uretră. De primele 2 am scăpat în ziua a 4-a după operaţie, şi credeam că am scăpat uşor.

„A fost un chin pe viu. Am văzut mai mult sânge ca oricând atunci”

Problema a rămas la sondă, fiindcă doctorul mi-a spus că uretra mea era inflamată şi preferă să nu scoată sonda cum o face de obicei, după 6 zile, ci o să o lase până în a 12-a zi. Când mi-a scos-o atunci, din păcate a fost tot prea inflamată şi au fost nevoiţi să reinsereze una nouă, pe care să o mai ţin încă 2-3 săptămâni. A fost un chin pe viu. Două sonde nu intrau deloc. La a 3-a au zis că trebuie să mă adoarmă şi să mă transporte la un spital pentru a-mi insera o sondă prin stomac.

Acela a fost momentul când, nu ştiu cum, am reuşit să mă relaxez în aşa fel încât o sondă să poată ajunge unde trebuie prin uretră. Am văzut mai mult sânge ca oricând atunci. A fost horror. Mă simt norocoasă totuşi că am avut-o alături pe mama, care a stat cu mine tot timpul şi am reuşit să trecem cu bine peste toate astea”, povestește Daria.

Pe lângă chinurile cu care au venit la pachet complicațiile, au fost câteva lucruri pe care trebuia să le facă zilnic în urma vaginoplastiei. Ce trebuia să facă, mai exact, cât a durat și cât a mai durut, a explicat pentru Ce se întâmplă, Doctore?

„În primele 6-12 luni după vaginoplastie trebuie urmată o rutină de dilatare vaginală cu nişte dilatatoare medicale. Eu am făcut asta timp de 6 luni, de 2 ori pe zi, cu îngrijirea de rigoare. A fost un chin, nu neapărat din cauza durerii, dar timpul pierdut, disconfortul, hormonii care îmi erau iniţial daţi peste cap”.

După ce s-a văzut fără penis, momentul în care a realizat că nu îi lipsește nimic, ci că este în sfârșit completă, a făcut-o să se simtă mai împlinită de la lună la lună când vedea progresul și începea să trăiască cât mai obișnuit.

În privința părții legale și primirii înapoi în societate, de data aceasta ca Daria, nu ca Darius, a fost o așteptare grea, spune ea.

„Am fost primită cu întârzierile de rigoare ale statului român, iar procesul meu de schimbare al actelor a durat cam un an. A fost o aşteptare grea, dat fiind faptul că aveam toate actele posibile. Cel mai mult m-a iritat faptul că, deşi aveam acte doveditoare de la clinica din Thailanda care specifica prezenţa operaţiei de vaginoplastie, legislaţia română prevedea nevoia specificării operaţiei şi de către un medic ginecolog român. Mi se pare şi în prezent de neînţeles, însă sincer sunt bucuroasă că am scăpat de toate aspectele birocratice. Am obţinut ulterior ce trebuia”.

Daria Jane

„Am investit mai mult de 80.000 de euro în mine până în prezent”

La 18 ani a făcut prima intervenție care a inclus o rinoplastie, hairling lowering (n.r- coborârea liniei de creștere a părului), forehead reconstrucion (n.r- reconstrucția frunții) și scoaterea mărului lui Adam.

În prezent are peste opt intervenții chirurgicale, excluzând cele minim invazive. Nu a făcut operații exclusiv pentru tranziție. Câteva dintre ele au fost făcute pentru că îi place chirurgia plastică și își dorea să arate într-un anumit fel.

Relația

De 4 ani, Daria Jane trăiești o frumoasă poveste de iubire. Ne spune că totul a început online, pe Facebook, iar de acolo a evoluat într-o relație serioasă și stabilă cum este în prezent. S-a temut că va fi respinsă în momentul în care va afla că este trans, motiv pentru care nici nu îi spusese.

„Din fericire, a aflat de la o prietenă comună înainte ca noi să ne cunoaştem şi în realitate, şi nici lui nu i-a fost uşor”.

Legat de prima experiență fizică și descoperirea sexualității ca femeie, Daria povestește că „a  fost ciudat la început, dar aparent prima experienţă nu este întotdeauna plăcută fizic. Odată cu rutina, am început şi eu să descopăr ce îmi place, ce nu îmi place, în aşa fel încât în prezent am o viaţă sexuală normală, deşi nu sunt foarte sexuală în general. Am un libido scăzut din cauza lipsei de testosteron, cu simptomele asemănătoare menopauzei.

Daria Jane: content creator, scriitoare, youtuber

Activează pe multe platforme sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Youtube, chiar și OnlyFans. Își descrie publicul ca fiind divers, mai ales pe OnlyFans.

„Mă urmăresc tot felul de persoane, fete, băieţi, mame, tătici, deşi ei mai mult sunt pe Onlyfans faţă de alte platforme, ba chiar şi oameni în vârstă. Platforma Onlyfans este foarte mişto tocmai pentru că îmi permite să postez content pe care alte platforme îl resping. Am o comunitate frumoasă şi acolo”.

Deși suntem în secolul XXI, încă este un subiect tabu, iar reacția oamenilor nu este întotdeauna una openminded. Copil fiind s-a confruntat cu un episod în care a fost împinsă în fața tramvaiului și i s-a spus că „nu e om”. În prezent, Daria Jane privește diferit lucrurile față de cum o făcea Darius. Mai exact, ne spune că „am învăţat să fac faţă răutăţilor încă din liceu. Pur şi simplu sunt conştientă de nivelul scăzut de IQ şi empatie care permite acelor răutăţi să apară”.

„Sex- Schimbare, putere, identitate”, de Daria Jane

Daria Jane a lansat cartea „Sex- Schimbare, putere, identitate”, de altfel prima carte din România care descrie tranziția medicală, socială și lagală a unei femei transgender. Le spune cititorilor care o vor răsfoi că „trebuie să fie pregătiţi să observe gândurile reale ale unei femei trans care parcurge etapele unei tranziţii în societatea românească. Pe lângă tranziţie, care este doar capitolul I, am abordat şi teme mai ample, cum ar fi feminismul, mono-poligamia etc.”

Alexandra Necșoiu
Alexandra Necșoiu

ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected]

Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras