Monica Bolocan, psiholog clinician: când şi de ce să faci testul de inteligenţă emoţională

Inteligenţa emoţională este definită de capacitatea de a-ţi înţelege şi monitoriza atât propriile emoţii, cât şi pe ale celor din jur.
Monica Bolocan, psiholog clinician: când şi de ce să faci testul de inteligenţă emoţională
Monica Bolocan, psiholog clinician: când şi de ce să faci testul de inteligenţă emoţională

Inteligenţa emoţională este un concept despre care auzim discutându-se des, însă de puţine ori ne oprim cu seriozitate atenţia asupra lui. Potrivit psih. clinician specialist Monica Bolocan, cel mai cunoscut concept este cel al inteligenţei cognitive, aşa cum este aceasta măsurată de testele clasice de inteligenţă. Ele oferă un scor IQ care se reflectă, de obicei, în performanţă şcolară, academică şi profesională, din domenii specifice de activitate.

Dar cum succesul în viaţă mai depinde şi de un alt factor important, şi anume inteligenţa emoţională, aceasta este definită de creatorii conceptului drept „abilitatea de a-ţi înţelege şi monitoriza atât propriile emoţii cât şi pe ale celorlalţi, de a face diferenţa dintre diverse stări emoţionale, şi de a utiliza corespunzător emoţiile pentru a-ţi ghida gândirea şi comportamentul în atingerea scopurilor”.

„Ne putem gândi la marii actori, la marii lideri spirituali sau politici ai lumii, şi să ne întrebăm ce îi face să fie atât de convingători. Gândiţi-va la capacitatea extraordinară a unui actor de a exprima o stare emoţională, de a transmite prin vorbe şi mai ales prin mimică, gesturi şi voce o stare emoţională puternică. Diferenţa esenţială dintre un mare actor şi un actor este că primul reuşeşte să fie autentic în trasmiterea unei emoţii, pe când al doilea doar mimează o stare emoţională. Vorbim, de fapt, despre inteligenţă emoţională”, explică psih. Monica Bolocan.

Măsurarea inteligenţei emoţionale 

Psihometria este, în general, o ştiinţă precisă care oferă răspunsuri concrete la întrebări concrete, în baza a multor studii fundamentate ştiinţific. Un test validat ştiinţific măsoară exact ceea ce afirmă că măsoară, la modul cel mai obiectiv posibil. Nu este „părerea” psihologului, ci rezultatul unei măsurători.

Un test de inteligenţă cognitivă evidenţiază cât de deşteaptă este o persoană, în rezolvarea unei sarcini, pe când un test de inteligenţă emoţională arată cât de înţelept este un om, într-o situaţie reală de viaţă. Există oameni care, în ciuda unei inteligenţe cognitive medii, au scoruri foarte ridicate ale inteligenţei emoţionale şi au mai mult succes în viaţă decât cei care sunt doar inteligenţi cognitiv, arată specialiştii.

„Internetul este plin de aşa-zise teste de inteligenţă emoţională, care sunt la fel de “valoroase” ca horoscopul, sfaturile de nutriţie, parenting şi dezvoltare personală oferite fără o fundamentare ştiinţifică”, este de părere psih. Monica Bolocan.

Instrumentele cu adevărat valoroase şi utile în măsurarea acestui concept sunt puţine. Studii recente de imagistică au demonstrat că există o corelaţie pozitivă între ceea ce măsoară aceste teste şi gradul de activare al structurilor şi reţelelor nervoase implicate în înţelegerea şi exprimarea emoţiilor.

Mai simplu spus, o persoană care obţine un scor înalt la testele de inteligenţă emoţională demonstrează o activare mai puternică a unor structuri nervoase, în special a celor răspunzătoare de interpretarea expresiilor faciale, adică a mimicii şi a modulaţiilor vocii.

MSCEIT – Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test

Testul MSCEIT ”evaluează capacitatea unei persoane de a identifica emoţiile celorlalţi, de a utiliza emoţiile pentru a facilita gândirea, de a înţelege semnificaţiile emoţionale şi de a şti cum să gestioneze emoţiile. Răspunsurile la MSCEIT reprezintă aptitudini propriu-zise de a rezolva probleme emoţionale” detaliază psih. Monica Bolocan.

Testul are marele avantaj de a fi construit în tradiţia testării inteligenţei, ca un test de aptitudini, cu răspunsuri corecte sau greşite. De asemenea, testul are avantajul de a fi legat de numele autorilor care au propus pentru prima dată în 1990 conceptul de inteligenţă emoţională (John D. Mayer şi Peter Salovey).

Scorurile sunt relativ independente de concepţia de sine, tipul de răspuns, starea emoţională şi alţi factori potenţiali de influenţă. De asemenea, evaluarea se face în funcţie de un criteriu de corectitudine şi nu prin autoevaluare sau răspunsuri de tip „adevărat-fals”.

În cazul testului MSCEIT, respondenţilor li se cere:

  • să identifice emoţiile exprimate de o faţă sau de o imagine;
  • să genereze o stare emoţională şi să rezolve situaţii de viaţă în respectivă stare;
  • să identifice cauzele diverselor emoţîi în situaţii date,
  • să înţeleagă succesiunea emoţiilor în situaţii date;
  • să identifice care e modalitatea cea mai adecvată de a include emoţiile în gândire în situaţiile care includ propria persoană sau pe ceilalţi.

Dacă vă întrebaţi cât de precise sunt testele psihologice şi dacă sunt susceptibile la erori, psihologul vă arată că, în general, orice test din orice domeniu de activitate poate da erori mai mari sau mai mici, în funcţie de diverşi factori. În cazul testelor psihologice, aceşti factori pot fi, spre exemplu: o anxietate mare de testare, subiectul nu a înţeles cerinţa, subiectul nu răspunde sincer, exagerând fie pozitiv, fie negativ, sau răspunde la întâmplare.

Ce înseamnă să ai o inteligenţă emoţională bună?

Există câteva trăsături ale unei persoane cu o inteligenţă emoţională superioară, dintre care câteva merită menţionate. Mai exact, o persoană inteligentă emoţional:

  • Este empatică, adică reuşeşte să se pună în pielea celuilalt şi să simtă exact ce simte acesta, dincolo de aparenţe.
  • Interpretează corect mimica, gestica şi modulaţia vocii celuilalt, în funcţie de contextul comunicării.
  • Îşi exprimă emoţiile într-un mod autentic, natural, reuşind să fie convingător, folosind adecvat toate elementele comunicării verbale şi non-verbale, mai exact: cuvinte, mimică, gestică, postură, modulaţia vocii.
  • Poate transmite un mesaj în cuvinte puţine dar cu puternic impact emoţional.
  • Ştie să îşi adapteze discursul la nivelul de înţelegere al interlocutorului astfel încât să se facă repede înţeles.
  • Are simţul umorului şi un simţ fin al ironiei.

Inteligenţa emoţională şi familia

Atunci când în relaţia de cuplu doar unul dintre parteneri este inteligent emoţional şi gestionează corect emoţiile, relaţia va depinde exclusiv de acesta: dacă partenerul inteligent emoţional decide că merită să investească în relaţie, va găsi calea să rezolve această discrepanţă, va face un compromis; dacă va considera că este un preţ prea mare, va părăsi relaţia.

Practic, partenerul inteligent emoţional duce greul relaţiei, pentru că celălalt oricum nu înţelege corect situaţia şi se comportă inadecvat emoţional”, afirmă psih. Monica Bolocan.

În plus, conform specialiştilor, inteligenţa emoţională are şi o componentă genetică puternică, ceea ce înseamnă că din părinţi inteligenţi, ies copii inteligenţi, şi invers. În plus, un copil crescut într-un mediu familial în care emoţiile sunt exprimate natural, sincer, şi sunt gestionate corect, va face şi el la fel. Deci, inteligenţa emoţională a copiilor depinde de cât de inteligent emoţional se comportă părinţii.

Îmbunătăţirea inteligenţei emoţionale

O inteligenţă emoţională scăzută poate să aibă repercursiuni asupra vieţii unei persoane: de la conflicte interpersonale sau, cel puţin, neînţelegeri cu cei din jur, stimă de sine scăzută sau o părere nerealistă despre sine, obiective personale nerealiste, nefericire, frustrare, probleme personale pe care, de cele mai multe ori, persoana însăşi şi le creează şi le întreţine, pentru că nu ştie cum să le rezolve. Toate acestea se răsfrâng negativ în sfera personală, socială, profesională, familială.

Există soluţii pentru îmbunătăţirea inteligenţei emoţionale, de-a lungul vieţii, afirmă experţii. Cu voinţă şi interes către autodepăşire, nivelul de inteligenţă emoţională poate să fie îmbunătăţit. Interacţiunea cu ceilalţi oameni şi experienţă de viaţă a unei persoane, o ajută să îşi amplifice inteligenţă emoţională, pentru că este nevoită să înveţe din propriile greşeli. Totodată, anumite tipuri de psihoterapie şi programe de dezvoltare personală pot ajută la dezvoltarea inteligenţei emoţionale.