Efectele neaşteptate ale reţelelor sociale

Reţelele sociale au devenit pentru tot mai mulţi oameni un soi de a doua natură – dar ce impact are această schimbare asupra creierului?
Efectele neaşteptate ale reţelelor sociale

Fie că ai un cont pe Facebook, Instagram, Snapchat, What’s App sau Twitter – modul în care comunici cu prietenii tăi este în continuă schimbare.

A păstra legătura cu oamenii apropiaţi nu mai implică neapărat întâlniri şi discuţii făţă în faţă. Relaţia s-a transferat la ecranele luminoase ale smartphone-urilor sau tabletelor, culminând cu faptul că peste un miliard de persoane folosesc zilnic Facebook-ul. Reţelele sociale au devenit pentru tot mai mulţi oameni un soi de a doua natură – dar ce impact are această schimbare asupra creierului?

Circuitul recompensei

Într-un studiu recent, cercetătorii de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) pentru a scana creierele a 32 de adolescenţi în timp ce foloseau o aplicaţie asemănătoare cu Instagram. Analizând activitatea din diferite regiuni ale creierului în timp ce subiecţii foloseau aplicaţia, echipa de cercetători a descoperit că anumite regiuni erau activate de like-uri, iar centrul de recompensă al creierului devenea în mod special activ.

În momentul în care adolescenţii aflau că pozele lor au primit multe like-uri, se produce o activare semnificativă în circuitul de recompesă al creierului. “Este vorba despre aceleaşi regiuni care răspund în momentul în care vedem pozele unei persoane  pe care o iubim sau când câştigăm bani”, explică autorul principal al studiului Lauren Sherman.

Voluntarilor li s-au arătat peste 140 de imagini în care like-urile s-a crezut că erau de la prietenii lor, dar care aparţineau de fapt echipei de cercetare. 

Influenţa socială

Ca parte a experimentului, participanţilor li s-au arătat o serie de poze “neutre” cu mâncare sau prieteni şi poze “riscante” cu alcool şi ţigări. Dar tipul imaginii nu a avut niciun impact asupra numărului de like-uri date de voluntari. Aceştia aveau tendinţa să dea like unor poze deja foarte populare, indiferent de ce anume prezentau. Acest tip de comportament ar putea conduce la o influenţă atât pozitivă, cât şi negativă din partea prietenilor din mediul online. 

Sherman consideră că aceste rezultate ar putea avea implicaţii importante în ceea ce priveşte această grupă de vârstă.

“Circuitul recompensei este considerat sensibil în mod special în perioada adolescenţei. Asta ar putea explica, cel puţin partial, de ce adolescenţii sunt utilizatori atât de avizi ai reţelelor sociale”,  atrage atenţia cercetătorul. 

Învăţatul social

Adolescenţa este o perioadă foarte importantă pentru ceea ce înseamnă educaţia socială. Odată cu ascensiunea reţelelor sociale, Sherman crede că s-ar putea să învăţăm să citim like-uri şi share-uri în locul expresiilor faciale.

Cu toate acestea, studiul s-ar putea să nu fie aplicabil la toată lumea, atrage atenţia Dr. Iroise Dumontheil de la Birkbeck University. „Studiul a folosit doar adolescenţi aşa că nu se poate susţine cu certitudine dacă doar adolesceţii reacţionează diferit la reţelele sociale sau s-ar putea să fie şi cazul adulţilor.”

Modificarea creierului

Dumontheir consideră că reţelele sociale afectează creierul, în special plasticitatea acestuia – modul în care creierul se dezvoltă şi se transformă după ce experimentează anumite evenimente.

„Când înveţi ceva nou sau ai o experienţă, se encodează în creierul tău, şi asta se petrece prin schimbări subtile în ceea ce priveşte puterea conexiunilor dintre neuroni”, explică Dumontheil.

De exemplu, un studiu arată că materia albă din creierele adulţilor s-a modificat pe măsură ce au învăţat să jongleze pe o perioadă de câteva luni.

S-a descoperit că dacă scanezi creierele adulţilor înainte de a învăţa să jongleze şi apoi trei luni mai târziu, poţi vedea schimbări în structura creierului. Timpul petrecut pe reţele sociale ar putea, în consecinţă, să conducă la dezvoltarea şi modificarea creierului.

„S-ar putea să fim mai puţin buni la citirea unor expresii subtile pe feţele celor din jur, dar am putea fi mult mai rapizi când vine vorba despre monitorizarea a ceea ce se întâmplă în grupul nostru de prieteni. ”, punctează Dumontheil.

În cele din urmă, sunt aceste abilităţi un lucru bun sau rău? Nu neapărat. “Este doar o modalitate în care ne adaptăm mediului nostru.”, consideră cercetătorii.

Tu ştii care îţi e menirea?
Tu ştii care îţi e menirea?
Recomandări: