Compasiunea de sine ne poate ajuta în pandemie

Compasiunea de sine este o practică pe care o putem cultiva cu toții pentru a face impactul negativ al pandemiei un pic mai suportabil. Cercetările arată că, spre deosebire de credința populară conform căreia compasiunea de sine ar duce la satisfacție, aceasta crește de fapt motivația. Studiile au arătat că autocompasiunea construiește și alte resurse psihologice și abilități care ne permit să transformăm o criză într-un episod de creștere și evoluare, prin întărirea capacității noastre de a face față lucrurilor, precum și încurajarea conștientizării, compasiunii, fericirii, conexiunii sociale și satisfacției generale în viață.

Mai mult, există dovezi solide care atestă faptul că autocompasiunea reduce depresia, anxietatea, stresul, mâncatul compulsiv și tendința de a ne închide în noi înține. Totodată, ne protejează sănătatea mintală prin reducerea nivelului de cortizol și creșterea variabilității ritmului cardiac și îmbunătățirea capacității noastre de a percepe beneficiile din diverse situații.

Autocompasiunea este unul dintre factorii și practicile psihologice pozitive care s-au dovedit a facilita construirea, tamponarea și consolidarea proceselor.

Recomandări

Ce ascunde un ton sarcastic și cum identificăm nevoile reale din spatele sarcasmului

Totul despre doliu. Cum faci față pierderii cuiva drag?

Tamponare, consolidare și construire

Tamponarea este procesul în care impactul psihologic negativ al stresului este redus de resursele psihosociale, cum ar fi optimismul, recunoștința sau sprijinul social.

Consolidarea este efectul unei sănătăți mentale susținute în timpul experiențelor stresante datorate resurselor psihosociale.

În cele din urmă, construirea se referă la actul de a transforma o criză într-un proces de evoluție, prin învățarea de noi abilități sau adoptarea unei atitudini mai pozitive.

Compasiunea de sine

Compasiunea de sine înseamnă a te trata cu aceeași grijă, dragoste și respect precum o faci cu un prieten apropiat care trece printr-o perioadă dificilă. Psihologul educațional Kristin Neff explică faptul că autocompasiunea are trei elemente: atenția, bunătatea de sine și umanitatea.

Sensul

Sensul se referă la „unealta” care dă un scop vieții, percepe propria viață ca fiind o călătorie demnă de trăit și se străduiește să atingă un obiectiv extrem de valoros pe termen lung. Aceste trei aspecte sunt, de asemenea, denumite coerență, semnificație și scop – toate acestea fiind compromise în timpul unei crize precum pandemia actuală. Găsirea sensului este esențială pentru ca omul să se simtă bine. S-a demonstrat că simplul fapt de a ne găsi un sens în toată această perioadă reduce stresul specific pandemiei, nivelurile generale de plictiseală, depresia, anxietatea și stresul general al vieții.

Copingul

Copingul este practica de a depune eforturi conștiente în tratarea unei probleme în mod constructiv pentru a reduce impactul negativ al acesteia. Este o abilitate care s-a demonstrat că reduce depresia și anxietatea și crește emoțiile, cognițiile pozitive, afectul și sensul scopului.

Curajul

Curajul este alegerea de a face ceva înspăimântător și asumarea unui risc considerat util. Aceste două elemente de curaj, riscul și valoarea de a exercita o anumită acțiune, sunt adesea modificate dramatic în timpul unei crize. Ceea ce nu părea riscant înainte de criză, cum ar fi renunțarea la locul de muncă pentru a începe o călătorie antreprenorială, ar putea fi acum evaluat ca fiind extrem de riscant. De asemenea, unele obiective par acum mai valoroase decât înainte, cum ar fi furnizarea de servicii online.

Recunoștința

Recunoștința este reprezentată de emoția pozitivă percepută după primirea oricărui fel de beneficiu. S-a demonstrat că reduce stresul și crește nivelul de optimism, satisfacție a vieții și rezistență. De asemenea, stimulează dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale.

Punctele forte

„Ceea ce te face diferit sau ciudat, asta e forța ta”, spunea cândva Meryl Streep.

Expertul în psihologie pozitivă Alex Linley definește puterea de caracter ca fiind „o abilitate preexistentă față de un anumit mod de a ne comporta, a gândi sau a simți și care permite funcționarea, dezvoltarea și performanța optimă”.

S-a demonstrat că folosirea punctelor forte ale caracterului pentru a atenua depresia, anxietatea, stresul în muncă, lipsa de speranță, consumul de alcool și tulburarea obsesiv-compulsivă este extrem de benefică.

Procesele interpersonale pozitive

Procesele interpersonale pozitive includ schimbul de momente de bucurie și dragoste, bunătate, distracție și recunoștință cu oamenii cu care avem relații continue, cum ar fi membrii familiei, prietenii, vecinii sau colegii de muncă. S-a demonstrat că sporesc starea de spirit și favorizează intimitatea în relații.

Conexiunile de înaltă calitate

Conexiunile de înaltă calitate sunt micro-conexiunile umane de scurtă durată, în care ambele persoane percep niveluri ridicate de vitalitate, mutualitate și respect. Spre deosebire de definiția proceselor interpersonale pozitive, aceasta se referă la întâlniri care pot fi scurte și care implică pe oricine, indiferent de circumstanțe (adică fără condiția prealabilă a unei relații continue). De exemplu: o simplă interacțiune simpatică cu doamna care vinde la magazin ar putea cu ușurință să ne binedispună.

Micro-conexiunile de înaltă calitate sunt fundamentale pentru sănătatea și bunăstarea umană. Cercetările arată că acestea reduc simptomele depresive și reactivitatea cardiovasculară, ne cresc imunitatea, cresc performanța cognitivă și rezistența și eliberează oxitocină, unul dintre așa-numiții hormoni ai fericirii. Pe scurt, ele ne ajută să facem față mai bine diferitelor situații și să prosperăm în timpul experiențelor stresante.