5 cărţi care te ajută să-ţi pui viaţa într-o nouă perspectivă, în perioada de izolare

Iată un TOP al cărţilor pe care le poţi citi în perioada de izolare.
24.03.2020 |
5 cărţi care te ajută să-ţi pui viaţa într-o nouă perspectivă, în perioada de izolare
FOTO: shutterstock / 5 cărţi care te ajută să-ţi pui viaţa într-o nouă perspectivă, în perioada de izolare

Cu toţii trecem printr-o perioadă dificilă, dar izolarea la domiciliu ar trebui să ne ajute să o privim ca pe o schimbare benefică. Unii aleg să facă sport sau să-şi exprime talentul culinar, în timp ce alţii preferă să vizioneze filme sau să citească. Pentru iubitorii de cărţi, Editura Trei a făcut un TOP al titlurilor care ne ajută să vedem viaţa într-o nouă perspectivă.

„Codul sufletului. În căutarea caracterului şi a vocaţiei” – James Hillman

De-a lungul timpului, numeroşi gânditori, filosofi, psihologi au încercat să identifice acel ceva din noi ce cu toţii ştim că există, care ne călăuzeşte viaţa, dar pe care nu-l găsim căutând în laboratoare sau în statistici. Unii l-au numit daimon, soartă, duh, înger păzitor. James Hillman îl numeşte „ghindă”. Aşa cum stejarul, până să ajungă falnicul copac pe care îl cunoaştem, este mai întâi o ghindă ascunsă în pământ, un proiect, o promisiune, la fel şi noi, oamenii, ne naştem cu ideea a ceea ce urmează să devenim. Codul sufletului. În căutarea caracterului şi a vocaţiei prezintă exemplele grăitoare ale unor personalităţi din lumea artistică şi politică, ale căror vieţi arată că nimic nu este întâmplător. Antrenantă, uşor de urmărit, se adresează oricărui cititor aflat în căutarea propriului sine. James Hillman (1926–2011), psiholog american, a studiat la Institutul C.G. Jung din Zürich. A fondat curentul psihologiei arhetipale, desprins din psihologia analitică. A scris numeroase cărţi de specialitate, printre care Re-visioning Psychology, nominalizată în 1975 la Premiul Pulitzer. A susţinut conferinţe şi a tratat pacienţi în practica sa privată.

Sufletul omului. Între geniul binelui şi al răului – Erich Fromm

Deşi filosof la bază, Erich Fromm nu abordează noţiunea de „suflet” dintr-o perspectivă metafizică sau prin termeni abstracţi în cartea Sufletul omului. Între geniul binelui şi al răului. În aceeaşi măsură psihanalist şi sociolog, Fromm vorbeşte cât se poate de concret despre natura umană, despre agresivitate şi tendinţe distructive, despre narcisism şi nevoia liderilor de a-şi valoriza propriul ego, despre oamenii obişnuiţi, frică, putere şi mai ales despre violenţă şi formele de manifestare pe care aceasta le îmbracă.

Autorul, de la naşterea căruia se împlinesc pe 23 martie 120 de ani, spunea că cel mai mare pericol pentru umanitate esteomul obişnuit ce dispune de o putere extraordinară”. Martor  a două perioade profund destabilizatoare din istoria umanităţii, cele Două Războaie Mondiale, a violenţelor umane şi a nevoii acute de putere a liderilor mondiali, Fromm a rămas umanist prin definiţie, preocupat în mod autentic de potenţialul pozitiv şi benefic al oamenilor.

„Omul pentru sine. O cercetare asupra psihologiei moralei” – Erich Fromm

Etica „umanistă” propusă de Fromm în Omul pentru sine  aduce o nouă morală care se ghidează după gradul în care reuşim să ne actualizăm potenţialul şi aduce în discuţie criteriul în funcţie de care decidem ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. „Binele” este astfel redefinit ca afirmare a vieţii şi actualizare a posibilităţilor umane, iar „răul” este echivalat cu degradarea puterilor noastre omeneşti. Erich Fromm (1900–1980), sociolog şi psihanalist, s-a format în cadrul Şcolii de la Frankfurt, pentru ca în 1933 să emigreze în SUA. Printre cărţile sale traduse la Editura Trei se regăsesc şi „Arta de a iubi”, „Budismul Zen şi psihanaliza”, „Arta de a fi” şi „Fuga de libertate”.

„Arta de a fi” – Erich Fromm

Într-o lume dominată de consumerism, de goana după avere şi onoruri şi de falsele reţete pentru fericire, Erich Fromm ne învaţă cum să ne eliberăm de iluzii şi de ideile primite „de-a gata” şi cum ne putem exploata energiile lăuntrice pentru a duce o viaţă cu sens. Trecerea de la existenţa preocupată de posesie şi îmbogăţire („a avea”) la un trai bazat pe conştientizarea şi dezvoltarea propriilor calităţi sufleteşti („a fi”) conduce, în mod iminent, la o stare de iluminare psihică şi de bogăţie spirituală. Dacă în volumul „A avea sau a fi?”, Fromm discută soluţiile politico economice pentru o viaţă autentică, în cartea Arta de a fi se opreşte asupra tehnicilor individuale de concentrare şi de trezire spirituală, de meditaţie orientală şi de autoanaliză în cheie freudiană. Toate acestea sunt menite să sporească puterea noastră de a iubi, de a gândi critic şi de a acţiona creativ şi productiv.

„Hotarele sufletului. Practica psihologiei lui Jung” – June Singer

Dacă psihologia lui Jung pare adesea, la prima lectură, un text abscons, cu doar câteva oaze de claritate, aşa cum mărturisesc cei care au îndrăznit să se avânte pe acest vast teritoriu, încercările ulterioare o contureză tot mai bine, iar înţelesul capătă stabilitate şi fermitate. Întrucât a simţit ea însăşi, atunci când a pornit pe drumul anevoios al căutării de sine, nevoia unei explicitări a conceptelor jungiene, autoarea June Singer a hotărât „să traducă” noţiunile de bază ale psihologiei analitice într-un limbaj lămuritor, proiect concetizat în cartea Hotarele sufletului. Practica psihologiei lui Jung. Intercalând elemente biografice din viaţa lui Jung, cu citate esenţiale din opera acestuia şi cu exemplificări din propria cazuistică, ea tratează concepte cheie precum complexele, arhetipurile, Sinele, persona şi umbra, interpretarea viselor, plasându-le în contextul mai larg al relaţiei individului cu lumea sa, interioară şi exterioară.

June Singer (1920-2004), specialistă în psihologie analitică, s-a numărat printre fondatorii Clubului de Psihologie Analitică din Chicago, devenit mai târziu Institutul Jung din Chicago. A contribuit la popularizarea psihologiei jungiene în Statele Unite.