Sindromul Asperger, autism sau genialitate?

Sindromul Asperger, care poartă numele doctorului austriac Hans Asperger, este una dintre cele mai comune forme de autism, alături de Kanner. Dar ce ascunde această boală? Conform cercetărilor, a fost demonstrat faptul că majoritatea copiilor care suferă de acest sindrom prezintă un IQ normal sau chiar peste medie, manifestând inferes în diverse domenii în care se perfecţionează. Din acest motiv, sindromul Asperger se mai numeşte şi sindromul geniului.
Sindromul Asperger, autism sau genialitate?

Sindromul Asperger, care poartă numele doctorului austriac Hans Asperger, este una dintre cele mai comune forme de autism, alături de Kanner. Dar ce ascunde această boală? Conform cercetărilor, a fost demonstrat faptul că majoritatea copiilor care suferă de acest sindrom prezintă un IQ normal sau chiar peste medie, manifestând inferes în diverse domenii în care se perfecţionează. Din acest motiv, sindromul Asperger se mai numeşte şi sindromul geniului.

Spre deoserbire de Kanner, sindromul Asperger prezintă o formă de manifestare mult mai uşoară, dispunând de o paletă mai îngustă de simptomatici. Copiii afectaţi nu au dificultăţi în dezvoltarea limbajului şi nici la nivelul percepţiei, memoriei sau gândirii. Ceea ce este caracteristic acestei forme de autism este dezadaptarea socială. Mai exact, persoanele afectate au dificultăţi în decodificarea emoţiilor celor cu care se află în relaţie.

Diagnosticul este pus conform medicilor specialişti în acord cu manualul (DSM- V) actual al Societăţii americane de psihiatrie (APA). Pentru stabilirea diagnosticului este necesar ca următoarele simptomatici să îşi facă apariţia: interacţiunile sociale sunt afectate calitativ ca urmare a lipsei mimicii si gesticii in dialoguri, dar şi a contactului vizual; interesul pentru interacţiunile sociale este redus sau lipseşte complet, făra a forma relaţiile specifice vârstei; comportament restrâns, repetitiv sau inflexibil, spre exemplu sub forma unor rutine aparent fără sens, care trebuie efectuate în anumite moduri, sau modele de mişcare repetate mereu, interes prelungit şi exagerat pentru anumite detalii.

Cu toate acestea, datorită coeficientului ridicat de inteligenţă al acestor copii, ei au o rată de recuperare în proporţie de 47-50% reuşind să ducă o viaţă cât se poate de normală. Prin abilitatea de a acumula rapid informaţii, ei pot învăţa răspunsuri la anumiţi stimuli cât şi decodarea emoţiilor umane. Astfel, ei reuşesc să stabilească în cele din urmă relaţii sociale cât şi parteneriale, fiind apţi să îşiformeze chiar familii. Există foarte multe genii de-a lungul istoriei care au suferit de sindromul Asperger precum Mozart, Einstein sau Hawking. Deşi sunt neînţeleşi şi manifestă dificultăţi de interacţiune, copiii care suferă de sindromul Asperger excelează, în special, în domenii precum matematica, istoria, muzica sau astronomia. Acestea nu sunt limitate, astfel încât un copil ar putea dezvolta pasiuni atât pentru tehnologie, biologie sau zoologie, cât şi pentru alte domenii. Cu toate că pasiunile acestora pot varia, din momentul în care devin atraşi de un anumit domeniu, investesc toate resursele intelectuale în el, făcându-l centrul universului lor.

 La fel ca orice altă formă de autism, sindromul Asperger necesită o grijă deosebită. Este importantă diagnosticarea corectă a copilului şi urmarea unor şedinţe de terapie cu logopezi specializaţi în acest tip de tulburare. Important de ştiut este faptul că sindromul Asperger nu se poate vindeca în proporţie de 100%, însă simptomaticile acestuia se pot ameliora pe parcurs, cu răbdare şi atenţie. În România există o serie de asociaţii special destinate părinţilor  care au copii ce suferă de autism, pentru a le oferi acestora îndrumare şi sprijin.