Crizele de personalitate incep din scutece

Bebelusii nu se comporta identic: daca aveti doi sau trei copii, stiti deja ca fratii sunt total diferiti. Cand vorbim insa despre crizele de personalitate ale copilului, nu ne referim la felul lui de a fi, diferit de al altor copii, ci la toleranta scazuta la frustrare, la situatii noi.
Crizele de personalitate incep din scutece
Crizele de personalitate incep din scutece

Vocifereaza, protesteaza si vrea sa i se faca pe plac. Asa debuteaza o criza de personalitate a oricarui copil. Dar in orice „reprezentatie” se regasesc elemente care transmit o poveste. Cea despre personalitatea celui mic care se formeaza inca de la nastere.

Bebelusii nu se comporta identic: daca aveti doi sau trei copii, stiti deja ca fratii sunt total diferiti. Cand vorbim insa despre crizele de personalitate ale copilului, nu ne referim la felul lui de a fi, diferit de al altor copii, ci la toleranta scazuta la frustrare, la situatii noi, ne referim la violenta verbala sau comportamentala.

Vorbim insa, in fapt, despre incapacitatea noastra de a comunica cu cel mic. Care ar fi motivele? In primul rand, unii parinti au o imagine prestabilita despre cum ar trebui sa se comporte cel mic. Aceasta imagine e incalcata frecvent de copil. In al doilea rand, daca parintele nu isi aminteste sa fi facut „asa ceva in copilarie”, in cele mai multe cazuri nu-i va accepta copilului acele fapte.

Cu alte cuvinte, daca asteptati ca micutul sa se poarte dupa tipare, veti ajunge la probleme mari de comunicare. In cazul in care cel mic e usor patetic si ambii parinti foarte activi sau invers, comportamentul copilului nu trebuie taxat. In caz contrar, apare frustrarea. De fapt, aceasta stare intrerupe comunicarea dintre adulti si copii. Astfel, apar crizele de personalitate ale copilului.

Ce aveti de facut?

E usor sa aflati de la un psiholog ca trebuie sa comunicati pe aceeasi limba. Dar cum transpuneti in practica aceasta recomandare? Daca micutul e zvapaiat, macar timp de 10 minute pe zi faceti ce face si el: intrati in jocul lui, dati-i si alte idei, alergati, sariti.

Daca dimpotriva micutul este timid sau mai lent in actiuni, aratati-i spre exemplu cum se joaca sah sau mergeti la plimbare intr-o padure, in ritmul lui. Cand are o criza de personalitate, pe strada in special, nu va suparati si in nici un caz nu tipati la el. Cand copilul se aseaza pe jos, cea mai buna solutie ar fi sa faceti acelasi lucru.

E o modalitate perfecta de a-i spune: “Eu sunt alaturi de tine si inteleg ce vrei sa spui. Nu facem parte din tabere adverse”. Iar daca incepe sa planga ca sa ii luati o jucarie, desi acasa are multe, puteti sa va prefaceti ca jeliti dupa o alta jucarie pe care v-ati fi dorit-o din copilarie. Ii distrageti imediat atentia si va va lua in calcul drept partenerul lui si nu inamicul. In general, indiferent de crizele de personalitate pe care le face, e recomandat sa le copiati de cateva ori. Aceasta pana deveniti “parteneri de suferinta” si apoi aveti cale libera de comunicare de la egal la egal.

 

Andreea Groza
Andreea Groza

Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat.
Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Dr. Beatrice Anghel: tratamente moderne în cancerele ginecologice avansate