Capcanele din alimentaţia şcolarului

De la 10 ani, un copil are capacitatea intelectuală de a face propriile alegeri alimentare. Însă dacă vrea doar bomboane, rolul părinţilor nu e să le interzică, ci să-l informeze asupra efectelor negative ale dulciurilor în exces. Dacă doreşte doar cartofi prăjiţi, trebuie să afle că aceştia pot duce la boli cardiovasculare grave la 20 de ani.
Capcanele din alimentaţia şcolarului

De la 10 ani, un copil are capacitatea intelectuală de a face propriile alegeri alimentare. Însă dacă vrea doar bomboane, rolul părinţilor nu e să le interzică, ci să-l informeze asupra efectelor negative ale dulciurilor în exces. Dacă doreşte doar cartofi prăjiţi, trebuie să afle că aceştia pot duce la boli cardiovasculare grave la 20 de ani.

Bazele educaţiei alimentare se construiesc până la 2 ani. Ulterior, până la 9-10 ani, copilul va mânca ceea ce îi pune părintele în farfurie, deoarece nu are capacitatea intelectuală să facă alegeri alimentare. În această perioadă, mâncarea nu este doar un strict necesar pe care îl oferiţi copilului.

Încercaţi să vă documentaţi, astfel încât, în momentul în care concepeţi un meniu, acesta să fie corect din punct de vedere nutriţional. În plus, uitaţi de reţetele de la mama, vecina, prietena, pline de greşeli alimentare grave.

Şi încă un detaliu. Până la 3 ani, copilul nu îşi dezvoltă complet simţul gustului, doar învaţă gusturi. Aşadar, renunţaţi la ideea: “Pofteşte copilul, să-i dăm sarmale!” Nu pofteşte, el nu ştie ce gust au mâncărurile adulţilor!

Drama preparatelor din comerţ

Ideal este să îi oferiţi copilului doar legume, carne, fructe, seminţe, ouă, lactate şi cereale, toate proaspete sau minim procesate. Acest lucru se poate doar într-o lume imaginară în care nu există supermarket, restaurante şi reclame. Motivul? Genetic ne naştem predispuşi să iubim gustul dulce, pe cel sărat şi gustul grăsimii.

Sunt trei elemente care, în exces, pun bazele bolilor cardiovasculare, renale sau pancreatice de mai târziu. Sigur că micuţul, dacă va gusta o ciocolată, va vrea să o consume din belşug. La fel se întâmplă şi cu o carne mai grasă. Aici intervin părinţii care impun limite. Până la 10 ani sunt total contraindicate mezelurile, fast food-ul, dulciurile superprocesate din comerţ.

Care este alternativa? Mâncarea preparată acasă. Dacă vă cere cartofi prăjiţi, îi tăiaţi cartofii şi îi fierbeţi. Apoi îi ţineţi la rumenit într-o tigaie de teflon (fără ulei). Ulterior, în farfurie, adăugaţi ulei neprocesat (extravirgin) şi cartofii, corect gătiţi, vor arăta precum cei prăjiţi din comerţ.

Vrea şaorma? Îi oferiţi doar o lipie cu bucăţi de carne şi legume. Deci fără sosuri şi cartofi prăjiţi. Vrea un dulce din comerţ? Îi oferiţi chiar zilnic o prăjitură, făcută acasă, doar cu făină, drojdie, zahăr brun, cacao şi fructe.

Ce mă fac cu pacheţelul?

Un studiu recent arată că pacheţelul pentru şcoală preparat dimineaţa de părinţi a fost înlocuit cu banii de buzunar care se duc pe junk food-ul de la chioşcul din curtea şcolii. Este gustarea de ora 10.00 pe care o iau copiii din cele mai multe şcoli din România. Ce ar putea să facă părinţii? Să le ofere celor mici în primul rând informaţie despre junk food şi despre cum acest tip de mâncare distruge sistemele digestiv, renal şi aparatul cardiovascular.

Pentru a preveni riscurile unei alimentaţii necorespunzătoare, OMS a elaborat “Planul de acţiune 2008-2013 pentru Strategia mondială privind alimentaţia, exerciţiul fizic si sănătatea”, conform căruia autorităţile trebuie să susţină populaţia să consume alimente sănătoase, să practice exerciţii fizice, să promoveze aceste măsuri în şcoli şi să determine industria alimentară să producă alimente sănătoase la preţuri accesibile.

Acestea sunt planurile globale. Să ne întoarcem însă la o familie obişnuită din România şi la pacheţelul de la şcoală. În primul rând, trebuie să îl oferiţi copilului în fiecare dimineaţă. În al doilea rând, acesta trebuie să concureze în privinţa gustului şi a aspectului cu oferta de junk food de la chioşcul din şcoală. Haideţi să vedem câteva exemple.

Un sandviş corect nu va conţine niciodată carne şi pâine. Îi puteţi oferi o felie de carne afumată spre exemplu, însă un produs tradiţional, nu industrial, în două felii de ardei roşu. E gustos şi arătos dacă îl ambalaţi bine. Sau o felile din brânza preferată a copilului tot între două felii de ardei. Sau felii de cartofi fripte cu legume de sezon şi sos de iaurt preparat acasă.

 

 

 

 

Pagina 1 din 3
Andreea Groza
Andreea Groza

Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat.
Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm ... citește mai mult

Cum se hidratează corect copilul?
Cum se hidratează corect copilul?
Cel mai nou articol Video:
Armando Lungu: despre vegetarianism și activitatea fizică