Vaccinurile – ne imunizează cu adevărat?

Ni se spune că trebuie să ne imunizăm cu ajutorul unor vaccinuri, dacă vrem să ne ferim de anumite afecţiuni, precum TBC, rubeolă, HPV, gripă etc. Studii recente au aşezat însă un mare semn de întrebare asupra eficacităţii acestora. Ne imunizează cu adevărat?

Unii specialişti susţin că există un singur tip de imunitate şi anume imunitatea naturală, conferită de sistemul nostru imunitar. Această imunitate se dobândeşte în timp ca urmare a luptei cu microbii. Spre exemplu, suntem imuni la pojar dacă am avut această boală când am fost mici, iar organismul a luptat cu ea, creând anticorpi.

Vaccinarea, pe de altă parte, declanşează un răspuns temporar, şi mai ales artificial, la contactul cu agenţi patogeni creaţi în laborator. Astfel, există medici care susţin că vaccinurile sunt, de fapt, pericluoase pentru sănătatea noastră, întrucât conduc la crearea unei generaţii de persoane lipsite complet de imunitate naturală. Aceştia susţin că prin vaccinare nu se obţine imunitate pe termen lung, ci doar temporară şi asta în cele mai fericite cazuri.

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

Cum acţionează vaccinurile?

Atunci când suntem injectaţi, un antigen pătrunde în organismul nostru pentru a „irita” sistemul imunitare care astfel va elibera anticorpi. Opozanţii sistemului de vaccinare în masă susţin că anticoprii creaţi în felul acesta nu conferă imunitate. Oamenii contractează, în continuare, boala împotriva căreia au fost vaccinaţi. Explicaţia ar fi că substanţa cu care suntem vaccinaţi nu acţionează normal odată ajunsă în organism, ci activează sistemul imunitar altfel decât ar face-o microbii pătrunşi în mod absolut natural.

Specialiştii de la Centers for Disease Control and Prevention din Statele Unite le recomandă femeilor să-şi imunizeze copiii singure, alăptându-i. Laptele matern este cel mai puternic aşa-zis vaccin pentru că acesta stimulează, cu adevărat, sistemul imunitar al bebeluşilor. Ba mai m ult, acestea nu ar trebui să întrerupă alăptarea în perioadele în care micuţii au fost vaccinaţi, numai pentru ca substanţa „toxică” să acţioneze mai „eficient”.

Efectele secundare

În vreme ce laptele matern nu provoacă efecte secundare micuţilor care îl consumă, vaccinurile au nenumărate astfel de urmări. Din nefericire, acestea nu pot fi dtectate simplu, pentru că atunci când se produc de multe ori sunt disimulate, neexistând o legătură evidentă cu vaccinul. Uneori, efectele pot să apară la 30 de ani de la inocularea substanţei, situaţie în care nimeni nu se gândeşte să facă legătura. Studii recente au demnstrat că, pe termen lung, imunizarea articifială o scade pe cea naturală a organismului, conducând la apariţia unor maladii autoimune, precum artrita. Vaccinurile care au în compoziţie aluminiu provoacă inflamarea cronică a creierului, complicaţii neurologice şi alte probleme grave. Cele care conţin mercur pot provoca toxicitate.

Ce spun statisticile

Ca răspuns al imunizării artificiale, rata bolilor împotriva cărora suntem vaccinaţi scade, însă creşte rata bolilor cronice. De exemplu, rata mortalităţii în urma pojarului, în anul 1900, era de 13 la 100.000 de persoane. În 1948, mai puţin de 1 caz la 100.000 de persoane. În 1963 s-a introdus vaccinarea împotriva pojarului, boală care însă nu a fost complet eliminată. Japonezii au observat că vaccinarea timpurie a bebeluşilor împotriva acestei boli le provoca moartea, astfel că au instaurat vaccinarea la 24 de luni. Tusea convulsivă este o altă maladie împotriva căreia bebeluşii americani sunt vaccinaţi. Recent însă, Reuters a raportat o creştere a cazurilor de tuse covulsivă la persoanele vaccinate! Alte statistici arată că rata alergiilor, a astmului şi a bronşitei cronice este mai mult decât dublă în rândul copiilor vaccinaţi.

De asemenea, s-a dovedit că micuţii vaccinaţi suferă de mai multe boli decât cei nevaccinaţi, în special de neurodermatite, herpes, otită medie, alergie la polen, hiperactivitate, scolioză, epilepsie, migrene, afecţiuni ale tiroidei. Copiii vaccinaţi sunt, în plus, cei care fac cel mai adesea bolile specifice copilăriei (pojar, scarlatină etc.).

Desigur, este decizia fiecăruia dacă vrea sau nu să fie vaccinat împotriva vreunei boli, la fel cum fiecare mamă are dreptul să decidă pentru copiii ei. Luaţi în calcul fiecare posibilitate, analizaţi şi apoi acţionaţi aşa cum credeţi că este mai bine pentru voi şi pentru familia voastră.

Sursa: Naturalnews.com

Citeşte şi: Vaccinul anti-HPV nu se preda. Urmatoarea tinta: baietii!

Pneumonia, principala cauza de mortalitate infantila in intreaga lume