Terapia cu delfini, o speranţă pentru copiii cu dizabilităţi

Mihai s-a născut prematur la 27 de săptămâni. A avut 900 de grame, 39 de centimetri şi scorul APGAR 1. Şi o hemoragie cerebrală de grad 3. Un debut deloc promiţător. Însă, datorită unor medici şi terapeuţi dedicaţi, dar şi a unor prieteni necuvântători, băieţelul meu diagnosticat cu paralizie cerebrală şi hipoacuzie profundă a făcut progrese remarcabile de la un an la altul.

Mihai s-a născut prematur la 27 de săptămâni. A avut 900 de grame, 39 de centimetri şi scorul APGAR 1. Şi o hemoragie cerebrală de grad 3. Un debut deloc promiţător. Însă, datorită unor medici şi terapeuţi dedicaţi, dar şi a unor prieteni necuvântători, băieţelul meu diagnosticat cu paralizie cerebrală şi hipoacuzie profundă a făcut progrese remarcabile de la un an la altul.

Cum am aflat

Am aflat despre terapia cu delfini de la părinţii unor copii cu paralizie cerebrală şi autism. Am citit imediat pe internet despre beneficiile (ultrasunetele emise de delfini ajută dezvoltarea creierului) acestei terapii, despre faptul că nu prea sunt studii medicale care să le certifice sau să le infirme, dar şi despre mărturiile unor părinţi care povesteau despre progresele pe care le-au făcut copiii lor.

Am trimis mail-uri, am întrebat din gură în gură, am căutat centre cât mai aproape de casă şi am hotărât să mergem la Institutul de delfinoterapie din Marmaris, Turcia, singurul care realizează această terapie în mare, nu într-un bazin. Din ce citisem pe net aflasem că nu sunt primiţi decât copii cu vârsta peste 3 ani, iar Mihai avea 2 ani şi 7 luni.

Dar pentru că putea să îşi ţină singur capul şi pentru că îşi putea folosi mânuţele, a fost acceptat. Pentru a putea fi inclus într-un astfel de program tu, ca parinte, completezi un formular despre situaţia fizică şi psihică a copilului şi, în plus, trebuie să trimiţi un raport medical riguros despre diagnosticele şi situaţia copilului, raport semnat de medicul pediatru al copilului. 

Pagina 1 din 4