Negii: simptome şi tratament

Negii, verucile în termeni medicali, sunt cauzaţi de papilomavirusul uman (HPV), o familie de viruşi cu mai mult de 100 de tulpini diferite care poate afecta atât zonele genitale, cât şi cele nongenitale ale corpului. Virusul pătrunde în corp prin zonele în care există mici fisuri, tăieturi.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Negii: simptome şi tratament

Negii, verucile în termeni medicali, sunt cauzaţi de papilomavirusul uman (HPV), o familie de viruşi cu mai mult de 100 de tulpini diferite care poate afecta atât zonele genitale, cât şi cele nongenitale ale corpului. Virusul pătrunde în corp prin zonele în care există mici fisuri, tăieturi.

„Modul de îmbolnăvire: venirea pielii în contact cu pielea unei persoane bolnave sau prin contact sexual. Pot fi transmişi şi de la mamă la copil, dacă aceasta a fost purtător de virus în timpul sarcinii.

Copiii sunt mai expuşi, pentru  că nu au dezvoltat imunitate la tulpinile de HPV”, precizează medicul dermatovenerolog Aurelia Ionescu pentru Ce se întâmplă, doctore?

Persoane predispuse la contactarea virusului:

  • persoane cu imunitatea scăzută;
  • diabet, boli auto-imune;
  • persoane cu transpiraţie excesivă, igienă precară;

Alţi factori de risc: 

  • folosirea în comun a lenjeriei, prosoapelor;
  • lipsa de papuci în zonele de vestiar, duşuri, piscină;

Negii comuni sunt localizaţi pe faţă, trunchi şi membre. La început  apar ca nişte mici excrescenţe , apoi cresc şi se înmulţesc. Pot fi detectaţi mai mult în zonele de trecare (în jurul gâtului, sub braţe).

Negii plantari apar în zona tălpilor, unde se exercită presiune mai mare (la fel şi negii interdigitali). Cresc în profunzime, nu sunt proeminenţi; devin dureroşi şi pot crea probleme la mers.

Negii genitali (veruci venerice sau condiloamele – o boală cu transmitere sexuală), pot apărea atât cutanat, cât şi pe mucoase; dar şi în interiorul vaginului. Sunt mai greu de depistat şi creează probleme legate de viaţa sexuală. Pot fi luaţi de la parteneri. Astfel sunt însămânţaţi în interiorul vaginului şi pot ajunge chiar şi până în zona colului – anumite tulpini de HPV sunt asociate cu cancerul cervical’’, adaugă specialistul.

Alte tipuri de veruci: de tip cornos, papilom, localizate pe faţă, pleoape, gât, ca nişte excrescenţe lunguieţe, care se înmulţesc rapid.

Verucile peri-unghiale cresc sub şi în jurul unghiilor de la mâini şi picioare; pot fi foarte mici, dar se pot răspândi în grupuri. Pot afecta creşterea unghiilor şi pot fi dureroase. Apar mai ales la cei care îşi muşcă unghiile.

În primul rând sunt inestetice, nu provoacă mâncărimi; cele plantare şi interdigitale pot deveni profunde şi dureroase, jenând mersul’’, adaugă Aurelia Ionescu, medic primar dermato-venerolog.

Leziunile pe mucoase (genital şi bucal) pot fi confundate cu manifestările din tipul 2 de lues (sifilis). În funcţie de localizare, medicul dermatolog alege terapia adecvată.

„Nu indic auto-tratamentul cu soluţii de pe internet.Este importantă şi nutriţia, pentru mărirea imunităţii. Zilnic, un adaos de vitamine antioxidante (A,C,E) şi minerale; limitaţi consumul de alcool, tutun, cafea, zahăr, grăsimi saturate (lactate, carne); măriţi raţia de apă, ceaiuri din plante, sucuri naturale diluate, fibre pentru digestie.

În cazul verucilor genitale, confirmate prin diagnostic, se pot face aplicaţii locale cu substanţe antivirotice de tip condilin/ podophyllin  şi aplicaţii cu azot lichid (crioterapie).

Leziunile vechi se pot trata cu electrocauterul sau cu laserul, sub anestezie locală. Sunt necesare mai multe şedinţe.

În general, dacă prezintă veruci, se tratează şi partenerul. Verucile comune se tratează prin laser/ electrocauter/ azot lichid, în funcţie de aspect, localizare’’, mai spune medicul dermatolog Aurelia Ionescu.

Cum se pune diagnosticul?

Examenul clinic vizual este realizat de către medicul dermatolog. Se pot face teste de laborator pentru detectarea tipului de HPJ.

În funcţie de experienţa medicului şi de dotările cabinetului, pot fi alese laserul, azotul lichid,  electrocauterizarea şi terapiile cu unguente locale.

„Laserul este o opţiune, mai ales pentru verucile care nu răspund la alte metode de tratament.

La femeile diagnosticate şi tratate pentru HPV genital se recomandă testul Papanicolau la 3-6 luni după intervenţie, pentru a monitoriza orice modificare a cervixului.

Acidul salicilic are acţiune keratolitică. Se poate încerca atât timp cât este vorba despre o cheratoză (nu verucă) sau o verucă foarte mică. Poate produce exfoliere, înroşire şi iritarea pielii, fără să afecteze veruca decât superficial. Contează şi concentraţia de acid salicilic’’, susţine specialistul.

Când este necesară intervenţia chirurgicală?

„Când leziunile sunt mari, inestetice (de tip molusculum pendulum), localizate în zona pleoapelor, a buzelor şi în zona mucoaselor.

Electrocauterul este considerat instrument de mică chirurgie. În unele cazuri, doctorul poate realiza excizie chirurgicală, cu bisturiul”, afirmă Aurelia Ionescu.

Cum ajung negii să se înmulţumească?

Negii sunt virali, contagioşi. Dacă nu sunt diagnosticaţi din timp, nu execută terapia, se folosesc obiecte în comun (lenjerie, prosoape, papuci)  se însămânţează de la o persoană la alta, de la o zonă afectată la alta.

Se recomandă prezentarea la medicul dermatolog atunci când apar excrescenţe pe piele. Cu cât se tratează mai rapid, cu atât scade pericolul înmulţirii lor.

„Igiena este extrem de importantă (mai ales spălatul pe mâini), schimbarea zilnică a lenjeriei intime.

Folosiţi prezervative atunci când aveţi contact sexual, pentru a limita posibilitatea de a contacta verucile genitale.

Atenţie la cabinetele de masaj, spa-uri, la folosirea cearceafurilor de unică folosinţă, prosoape etc.”, mai spune dermatologul Aurelia Ionescu.

Pot fi eliminaţi definitiv?

Fiind o afecţiune de tip virotic, negii pot reapărea în alte zone, dar pot fi ţinuţi sub control, acest lucru presupunând supravegherea în timp a locului care a fost tratat. Pot recidiva dacă nu sunt respectate recomandările post tratament şi regulilor de igenă personală.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”